Skip to main content

Consumatorii casnici din nordul Moldovei își reduc consumul de energie cu până la 22%, în cadrul unui experiment comportamental

În ultimii doi ani, Republica Moldova a devenit țara cea mai afectată de criza energetică, după Ucraina. Anul trecut, peste 60% din populația țării plătea peste 10% din veniturile familiei pentru resursele energetice, astfel fiind afectată de sărăcie energetică. Combinată cu o inflație de peste 30%, aceasta risca să aducă în condiții de sărăcie (mai puțin de 1,5 dolari/zi) peste un sfert din populație. 

Guvernul Republicii Moldova, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, a alocat sume record pentru plata compensațiilor în factură la energia termică, electrică și gazele naturale. Doar în iarna curentă, valoarea Fondului de Reducere a Sărăciei Energetice, constituit cu sprijinul Uniunii Europene, Guvernului Slovaciei și PNUD, se cifrează la 5 miliarde lei. În lipsa acestei susțineri, numărul populației care trăiește în sărăcie energetică ar fi fost mult mai mare. 

Totuși, subvenționarea permanentă a facturilor cu energia nu este fezabilă pe termen lung, iar UE și PNUD și-au propus să contribuie la reducerea consumului și, respectiv, a cheltuielilor pentru energie. 

Cum putem reduce consumul de energie și, respectiv, costurile suportate de populație?

Unul din mecanismele puse în practică de PNUD, cu sprijinul UE, este un experiment comportamental, prin care gospodăriile casnice cu consum de energie peste medie au fost informate despre excesul de consum, despre cele mai accesibile modalități de economisire și au fost încurajate să-și îmbunătățească obișnuințele de consum. După ce în primăvara anului trecut, scrisori similare au fost transmise consumatorilor din centrul și sudul țării, în perioada iunie-noiembrie 2022 peste 140 mii de consumatori casnici din nordul țării, deserviți de FEE Nord, au primit scrisori comportamentale. În plus, factura lunară a furnizorului a fost ajustată și conține mai multă informație utilă pentru reducerea consumului.

Consumul lunar al gospodăriilor care au primit scrisori a fost comparat cu datele similare ale celor care nu au primit scrisori în luna respectivă. Scopul acestui experiment a fost să confirme că gospodăriile care primesc scrisori comportamentale își diminuează consumul, în comparație cu al gospodăriilor casnice care nu primesc astfel de scrisori, deoarece în luna respectivă a fost înregistrată o scumpire a energiei electrice și trebuia exclus impactul creșterii tarifelor asupra comportamentului. 

Economiile cresc odată cu mărimea facturilor 

Experimentul a demonstrat că gospodăriile pot fi influențate pozitiv prin scrisorile comportamentale, majoritatea reușind să-și reducă chiar și cu 22% consumul după ce au primit scrisori.  

Metoda scrisorilor comportamentale s-a dovedit să aibă un efect mai mare asupra gospodăriilor care consumă mai multă energie (peste 200kWh/lună), acestea fiind motivate cel mai tare, prin scrisori, să scadă consumul de energie electrică. În același timp, gospodăriile cu un consum mediu (sub 200kWh/lună) au fost mai puțin sensibile la acest instrument, economisind între 2 și 8% de energie electrică.

Impactul cel mai mare al scrisorilor motivaționale a fost observat în primele trei luni (10-20%), după aceea economia la consum scăzând sub 10%, iar în unele cazuri chiar dispărând. 

Experimentul comportamental s-a desfășurat în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

Cu un buget de 10 milioane de euro alocat de Uniunea Europeană, programul „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” a sprijinit crearea platformei compensatii.gov.md și va lansa un program de înlocuire a electrocasnicelor vechi cu unele noi și eficiente energetic, finanțează instalarea de panouri fotovoltaice în gospodării casnice și câteva spitale, precum și schimbarea sistemelor de încălzire centralizată în mai multe blocuri – pe sisteme de distribuție pe orizontală, mult mai eficiente.

În plus, programul prevede sprijin pentru transpunerea celui de-al treilea pachet energetic al UE atât în legislația primară, cât și în cea secundară, precum și transpunerea a o serie de directive și regulamente ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, care abordează performanța energetică a clădirilor, sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, buna guvernare și proiectarea pieței de energie electrică.  

Calea de urmat

Autorii experimentului comportamental recomandă expedierea scrisorilor motivaționale de două ori pe an către gospodăriile casnice cu cel mai mare consum. 

Gospodăriile urmează a fi selectate în baza analizei consumului din ultimele șase luni, iar scrisorile ar urma să fie transmise prin email, pentru a diminua costurile. 

Scrisorile de sensibilizare ar putea fi mai eficiente dacă oferă studii de caz. Astfel, autorii experimentului recomandă utilizarea unor exemple reale, care să descrie investițiile efectuate de o anumită persoană, economiile lunare și perioada de rentabilitate a investiției. Emailurile ar urma să conțină și link-uri către site-uri utile, astfel încât gospodăriile care primesc scrisori să poată citi mai multe despre posibilele economii. În același timp, este important ca Guvernul să garanteze sau să subvenționeze parțial rata dobânzii pentru creditele subcontractate de gospodării pentru investiții care vizează reducerea consumului de energie. 

De asemenea, este recomandată crearea unui ghișeu informațional unic, care să îndrume gospodăriile care doresc să-și reducă consumul de energie. Nu este nevoie de birou și funcționar. Ar putea fi un site cu informații, link-uri externe utile și un chat online.

Replică a experimentului lui Robert Cialdini

Experimentul comportamental repetă, în linii mari, rezultatele obținute de psihologul și autorul de cărți de business, Robert Cialdini. După ce a identificat acțiuni simple care duc la reducerea consumului de energie, acesta a definitivat patru mesaje, țintind:

  • protecția mediului (protejează mediul, conservând energia);
  • responsabilitatea socială (contribuie la conservarea energiei pentru generațiile viitoare);
  • interesul propriu (economisește bani prin conservarea energiei);
  • norme descriptive (fă ca vecinii tăi care consumă mai puțină energie).

În finalul experimentului s-a constatat că trei din patru grupuri de consumatori au cheltuit chiar mai multă energie în perioada următoare, cu excepția celor care au fost îndemnați să-și urmeze vecinii cu consum mai mic.  

Acest articol a fost elaborat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.