Proiectul a fost creat deoarece în Republica Moldova există 15 000 de copii cu dizabilități care trăiesc cu familiile lor biologice sau extinse și aproximativ 50% din totalul a 5000 de copii plasați în instituții rezidențiale sunt considerați a avea dizabilități. În timp ce copiii cu nevoi speciale și familiile acestora devin tot mai vizibili, atitudinea publică și mentalitatea persistentă de rușine în legătură cu dizabilitatea au ca rezultat izolarea extremă și stigmatizarea continuă. Scopul proiectului a fost de a spori capacitatea sistemului de protecție socială din Moldova în abordarea drepturilor copiilor cu dizabilități privind asistența socială familială de calitate, prin dezvoltarea unui model de îngrijire de scurtă durată a copiilor cu dizabilități în 2 regiuni din țară (Orhei și municipiul Chișinău) și prin pilotarea și integrarea acestui model în sistemul local de protecție a copilului și în politicile naționale.

- Autoritățile locale și ONG-urile ce furnizează servicii în Chișinău și Orhei au o capacitate sporită de asigurare a drepturilor copiilor cu dizabilități în ceea ce privește îngrijirea familială de calitate.
- Atitudinile profesionale și publice s-au îndreptat spre susținerea copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora, pentru a preveni separarea familiilor, și utilizarea îngrijirii pe termen scurt substitutivă a familiei, în loc de îngrijirea rezidențială pentru copiii cu dizabilități.
- Autoritățile naționale (Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei) sprijină implementarea modelelor de îngrijire a copiilor cu dizabilități și promovează această practică pentru replicarea la nivel național.

Cercetarea efectuată de P4EC în cadrul proiectului a constatat că familiile care cresc un copil cu dizabilități sunt mai predispuse la probleme psihologice, financiare și medicale. Puțini copii primesc servicii de intervenție timpurie, educație specializată în grădinițe și mulți copii cu dizabilități nu merg deloc la școală. Din păcate, până în prezent, mulți părinți și profesioniști perpetuează ideea că instituțiile sunt singura opțiune pentru îngrijirea, reabilitarea și educarea copiilor cu nevoi speciale, considerând că acest lucru este în interesul superior al copilului. Într-o țară atinsă de criza economică, majoritatea părinților s-au resemnat să ofere îngrijiri minime copiilor cu dizabilități, pentru că nu au susținere și nu îi pot întreține. Este nevoie de curaj pentru a face față stigmatelor sociale care persistă. Dezvoltarea plasamentului temporar în asistența parentală are ca scop prevenirea separării copiilor cu dizabilități de familiile lor, pentru a atenua atmosfera psihologică grea în familia biologică, oferind părinților o oportunitate de a se odihni și de a interacționa mai eficient cu ceilalți copii. Nu mai puțin important este faptul că acest tip de plasament oferă copilului cu dizabilități o experiență socială pozitivă, cu o oportunitate de a socializa, de a interacționa cu comunitatea și de a crește cu experiențe stimulative în comunitate.

Organizația „Parteneriate pentru Fiecare Copil” au susținut Conferința Națională de Promovare a asistenței de scurtă durată. La eveniment au participat profesioniști din întreaga țară, inclusiv 110 asistenți de îngrijire și 60 de specialiști în domeniul protecției copilului și familiei. Concomitent, a avut loc conferința copiilor, la care au participat 40 de copii plasați în asistență parentală. Atât specialiștii, cât și copiii au avut cu comentarii și recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor de asistență parentală, inclusiv pentru extinderea asistenței parentale de scurtă durată în întreaga țară.