Moldova își eliberează râurile de bariere inutile pentru a asigura apa pentru toți 

Pe 8 octombrie, când întreaga lume marchează Ziua Demolării Barajelor, Moldova are propria poveste de spus. În 2024, Ministerul Mediului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului au raportat demolarea unuia dintre cele 51 de baraje construite ilegal pe râuri precum Ciulucul Mare și Ciulucul Mijlociu, Ialpugel, Draghiște, Ciuhur, Ciorna din bazinul râului Răut, precum și pe râul Ichel, toți afluenți ai Nistrului. 

Eliberarea râurilor de bariere inutile pentru a asigura apa pentru toți 

În Moldova, multe baraje mici, neautorizate, sunt construite de locuitorii locali pentru a asigura apa pentru vite, culturi și alte nevoi. Cu toate acestea, multe astfel de construcții nu au fost permise2 și, atunci când sunt proiectate necorespunzător, nereglementate sau prea numeroase, acestea pot altera debitele râurilor, reducând disponibilitatea apei pentru alți utilizatori de apă din aval și degradând ecosistemele. 

La cererea organizației Apele Moldovei, un studiu pilot realizat de UNECE în cadrul programului finanțat de UE, EU4Environment – Water&Data (2021–2024), pe râul Ișnovăț, afluent al râului Bîc și, în cele din urmă, al Nistrului, a oferit Moldovei primul inventar al barajelor – legale și ilegale, active și abandonate. Acesta a relevat că multe rezervoare erau prost întreținute, colmatate sau chiar secate, ceea ce reprezenta riscuri de inundații și izola comunitățile și ecosistemele de fluxurile vitale de apă. 

Prin abordarea celor mai problematice baraje ilegale, autoritățile moldovene își propun să restabilească un acces mai echitabil la apă și să îmbunătățească reziliența sistemelor fluviale. 

Soluțiile trebuie să meargă dincolo de simpla demolare a barajului 

Restaurarea râurilor este esențială pentru biodiversitate, migrația peștilor, precum și pentru menținerea zonelor inundabile naturale, care joacă un rol important în retenția apelor inundabile. Într-o țară care se confruntă deja cu o scădere estimată de 16-20% a debitelor de suprafață până în 2030 din cauza schimbărilor climatice, fiecare picătură de debit restaurat contează. 

Provocarea este însă mult mai complexă. Îndepărtarea barajelor nu înseamnă întotdeauna că râurile își vor relua curgerea naturală – în multe locuri, apa pur și simplu nu mai este disponibilă. Deceniile de utilizare excesivă, întreținerea deficitară a infrastructurii și schimbările climatice au lăsat cicatrici prea adânci pentru a se vindeca pe termen scurt. În același timp, deoarece nu a existat debit de apă în râuri în ultimii 10-15 ani, iar râurile seacă în timpul verii, anumite baraje continuă să furnizeze apă pentru agricultură, animale și mijloace de trai în zonele rurale unde oportunitățile economice sunt limitate. 

1. Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu demolează direct barajele. În schimb, acesta identifică barajele ilegale și emite instrucțiuni obligatorii celor responsabili de restaurarea albiei râurilor și de readucerea debitului apei la starea anterioară. 
2. Prevederile art. 4, alin. 9 din Legea apelor nr. 272/2011 a Republicii Moldova stabilesc clar că îndiguirea cursurilor de apă prin construirea oricărui tip de construcție hidrotehnică, precum și devierea cursului râurilor și pâraielor, este interzisă. Excepții sunt posibile doar pentru anumite nevoi de importanță națională, în baza unei hotărâri de guvern.

Consolidarea cunoștințelor despre râuri 

În conformitate cu Directiva-cadru a UE privind apa și pe baza constatărilor studiului pilot realizat de CEE-ONU în bazinul râului Ișnovăț, Guvernul Republicii Moldova a adoptat la 16 octombrie 2024 o metodologie națională pentru identificarea și monitorizarea modificărilor hidromorfologice ale râurilor – modificări ale formei naturale a râurilor, debitului, transportului de sedimente și conexiunii cu peisajele înconjurătoare – cauzate de structuri precum baraje, diguri sau canale de deviere. Atunci când sunt excesive, aceste modificări slăbesc capacitatea naturală a râurilor de a susține biodiversitatea, de a regla inundațiile, de a descompune poluarea și de a reîncărca resursele de ape subterane. 

Adoptarea acestei metodologii marchează un prim pas către o mai bună înțelegere a stării fizice și a dinamicii râurilor din Republica Moldova. Aceasta stabilește un cadru analitic comun pentru a evalua unde activitățile umane – cum ar fi barajele, modificările albiei sau schimbările în utilizarea terenurilor – modifică cursurile de apă. Abordări similare s-au dovedit esențiale în statele membre ale UE în temeiul Directivei-cadru privind apa a UE, unde hidromorfologia este recunoscută ca un „element de sprijin” cheie pentru evaluarea stării ecologice a râurilor. 

În Moldova, această metodologie va oferi informațiile de bază necesare pentru a fundamenta viitoarele măsuri de gestionare a apei. 

Încurajarea dialogului între utilizatorii de apă 

Râurile sănătoase și vii au nevoie de un anumit grad de libertate: capacitatea de a șerpui, de a inunda sezonier și de a se conecta cu apele umede și cu apele subterane. În multe țări europene, eforturile anterioare de a îmblânzi râurile – prin construirea de diguri, săparea de canale și drenarea zonelor umede – au redus inundațiile pe termen scurt, dar au și deconectat râurile de ecosistemele lor, făcându-le mai puțin rezistente la secetă și la schimbările climatice. Moldova se confruntă cu aceeași provocare: cum să împace nevoile oamenilor cu funcțiile ecologice care susțin râurile. 

Prin urmare, provocarea fundamentală este de a realiza un echilibru hidric durabil și de a asigura o partajare echitabilă a resurselor de apă în întregul bazin hidrografic. Acest lucru necesită o schimbare a practicilor anterioare de utilizare a apei și a terenurilor, precum și un dialog regulat între toți utilizatorii de apă, inclusiv fermieri, industrii, autorități municipale și conservatori ai naturii cărora le pasă de ecosistemele adesea uitate de care depinde viața umană. 

Bazându-se pe experiența consiliilor bazinale existente pentru bazinele hidrografice Prut, Nistru și Marea Neagră, care facilitează deja cooperarea la nivel transfrontalier și național și a căror activitate a fost susținută de programul EU4Envrionment – Apă și Date (2021-2024) și alte proiecte regionale, UE sprijină Republica Moldova în extinderea acestui dialog la o scară mai locală. Prin intermediul programului EU4Green Recovery East (2025-2028), eforturile se concentrează acum pe înființarea de consilii pilot la nivel de subbazin și comunitate – reunind autoritățile locale, fermierii și alte părți interesate pentru a discuta soluții practice. Prin consolidarea dialogului în locul în care se iau deciziile, aceste inițiative urmăresc să echilibreze nevoile locale de apă cu responsabilitatea comună de a proteja râurile Republicii Moldovei. 

Programul EU4Green Recovery East (2025-2028) va asigura astfel continuitatea sprijinului, astfel încât apa să fie gestionată ca o resursă critică atât pentru oameni, cât și pentru natură și pentru economie.

Despre EU4Green Recovery East 

Programul EU4Green Recovery East (2025–2028) sprijină țările din Parteneriatul Estic al UE în tranziția lor către economii mai ecologice și mai reziliente. Cu o finanțare UE de 21,3 milioane EUR, acesta se concentrează pe cinci domenii: (1) economia circulară, (2) gestionarea apei, (3) apropierea legislativă de legislația UE privind mediul, (4) integrarea datelor de mediu și (5) cooperarea transfrontalieră. 

Implementat de un consorțiu condus de Agenția de Mediu din Austria (UBA) împreună cu OiEau, Expertise France, UNECE, OCDE și UNIDO, programul se bazează pe un deceniu de investiții ale UE în regiune. Mai multe informații: www.eu4greenrecoveryeast.eu