„Țara fericirii” este un mit? Ce face Finlanda pentru sănătatea mintală a tinerilor și de ce Moldova rămâne în urmă

Finlanda, desemnată timp de opt ani drept „cea mai fericită țară din lume”, nu este nici pe departe o societate lipsită de anxietate, crize și vulnerabilități. Țara abia își revine din recesiune, șomajul este ridicat, iar sănătatea mintală a tinerilor provoacă îngrijorări serioase, inclusiv din cauza ratei suicidului peste media UE. Diferența față de Republica Moldova nu este lipsa problemelor, ci felul în care acestea sunt recunoscute și abordate. Jurnalista NewsMaker Stela Untila a vizitat mai multe organizații, preocupate de sănătatea mintală a tinerilor. De ce Finlanda pune accent pe prevenție și intervenție timpurie, ce cred experții din Helsinki despre influența rețelelor sociale, cum ajung specialiștii la tineri prin intermediul jocurilor video și ce diferențe dintre cele două țări a observat un psihiatru din Moldova – în articolul de mai jos.

Vizita de studiu în Finlanda a fost organizată de EU4Youth pentru participanți din șase țări ale Parteneriatului Estic (Belarus, Armenia, Azerbaijan, Ucraina, Georgia și Republica Moldova) în perioada 4-10 aprilie 2026.

Finlanda și Moldova: aceleași probleme, răspunsuri diferite

​​Anxietatea, depresia, presiunea socială, nesiguranța legată de viitor sau sentimentul de izolare există și în Finlanda, și în Republica Moldova. Diferența nu ține atât de natura problemelor, cât de felul în care ele sunt recunoscute și tratate. Finlanda are o Strategie Națională pentru Sănătate Mintală și un Program de Prevenire a Suicidului pentru perioada 2020–2030, iar accentul este pus pe promovare, prevenție și intervenție timpurie.

Asta nu înseamnă că Finlanda este ferită de dificultăți. Dimpotrivă: aproximativ 77% dintre femei și 70% dintre bărbați sunt diagnosticați, de-a lungul vieții, cu o tulburare de sănătate mintală sau comportamentală. Problemele de sănătate mintală stau și la baza a 55% dintre pensiile de dizabilitate. În rândul tinerilor, între 20% și 25% trăiesc cu cel puțin o problemă de sănătate mintală, aproximativ 10% au avut gânduri suicidare serioase, iar 5% au încercat să se sinucidă. Costurile problemelor de sănătate mintală sunt uriașe: încă din 2011, ele se ridicau la circa 11 miliarde de euro, iar astăzi ar fi, fără îndoială, mult mai mari.

Cu alte cuvinte, Finlanda nu este un exemplu pentru că ar fi scutită de suferință psihică, ci pentru că a acceptat mai devreme că problema există și a construit în jurul ei o rețea de sprijin.

Yeesi: sănătatea mintală ca resursă, nu doar ca absență a bolii

Yeesi este prima asociație națională pentru sănătate mintală a tinerilor din Finlanda. Ideea pe care o promovează este simplă: sănătatea mintală nu înseamnă doar absența bolii, ci o resursă care trebuie cultivată și susținută. Organizația lucrează cu tineri de 13–29 de ani și combină sprijinul direct cu advocacy.

În modelul finlandez, implicarea nu vine doar de la psihologi și psihoterapeuți. Importanți sunt și lucrătorii de tineret, prezenți în școli, centre comunitare sau spații informale, precum și sprijinul între egali (peer to peer), care reduce stigmatizarea și face ajutorul mai accesibil pentru tinerii care nu ar apela la servicii formale.

Totuși, nici organizațiile din Finlanda nu sunt ferite de dificultăți. Dacă în urmă cu câțiva ani Yeesi avea 15 angajați, în 2026 au rămas doar șase.

„Guvernul finlandez are o relație foarte veche și strânsă cu ONG-urile. Sectorul public este dependent de aceste organizații: sunt multe servicii pe care nu le implementează statul, pentru că o fac ONG-urile. Sau statul cumpără aceste servicii de la ONG-uri. Și acum acest lucru se schimbă. Se taie fondurile pentru acest sector, cu argumentul că sunt activități pe care ar trebui să le facă statul. Însă guvernul nu alocă aceste fonduri înapoi pentru sectorul public. Drept urmare, în realitate, aceste activități rămân neacoperite de nimeni și sute de mii de oameni rămân fără acces la serviciile de care au nevoie. Iar acest lucru, în opinia mea, ne va costa foarte mult pe viitor, fiindcă intervenția timpurie și cea de prevenire sunt foarte eficiente”, explică Erika, expertă în advocacy din cadrul Yeesi.

Tot Erika este și cea care demontează imaginea Finlandei ca paradis social: „Este un mit, un element de marketing. Finlanda de acum 5-10 ani nu mai este Finlanda pe care o avem astăzi. Nici măcar nu sunt sigură că atunci când voi îmbătrâni, voi avea pensie. În Finlanda avem senzația că suntem bine, dar nu suntem. Pentru că veniturile influențează accesul la îngrijirea medicală”.

Pandemia, războiul din Europa, criza economică și șomajul au schimbat starea de spirit și optimismul tinerilor în privința viitorului.

„În ultimii ani a apărut un nou grup vulnerabil în ceea ce privește gândurile suicidale: femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani. Tinerii nu mai cred în viitor. Doar o treime dintre ei sunt optimiști în ceea ce privește viitorul”, completează Erika.

Vezi întregul articol aici