A avut loc Prima Adunare Cetățenească din Republica Moldova

Pentru prima dată, 38 de cetățeni și cetățene din toată țara, selectați/te aleatoriu, reprezentând diferite regiuni, medii socioeconomice, limbi, genuri și vârste, s-au întrunit la Adunarea Cetățenească și au elaborat împreună recomandări privind prevenirea riscurilor dezinformării asupra democrației și, respectiv, consolidarea statului de drept. Propunerile comune adoptate de Adunarea Cetățenească reflectă un consens general asupra necesității unor acțiuni concrete împotriva dezinformării și subliniază importanța soluțiilor identificate de cetățeni/e pentru apărarea democrației din Moldova.

Adunările cetățenești sunt o metodă de participare democratică, utilizată pe larg în lume, prin care cetățenii/ele de rând se implică în luarea deciziilor, iar autoritățile țin cont de recomandările lor.

Adunarea în acțiune

În cadrul Adunării Cetățenești, participanții/tele au lucrat în grupuri și, cu ajutorul facilitatorilor/oarelor, explorat întrebări precum: ce înseamnă democrația pentru ei/ele; cum dezinformarea le afectează viața de zi cu zi; cum societatea din Republica Moldova poate deveni mai puternică în fața acestui fenomen.

Discuțiile au fost îmbogățite prin dialoguri cu experți/te în domeniul mass-media și al drepturilor omului, inclusiv avocatul poporului al Republicii Moldova. Experții și expertele au interacționat cu grupurile răspunzând la întrebări, oferind exemple concrete, punând sub semnul întrebării anumite presupuneri și legând discuțiile de dezbaterile democratice mai largi din țară și de cadrele juridice internaționale.

În a doua zi a Adunării, cetățenii/ele au interacționat direct cu reprezentanți/te de nivel înalt din instituții publice-cheie, precum Consiliul Audiovizualului, Președinția, deputați din comisiile parlamentare pentru securitate națională și educație, precum și Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării. Reprezentanții/tele grupurilor de cetățeni/e a adresat întrebări, contribuind la formularea și clarificarea recomandărilor finale.

Participanții/tele au explorat diferite modalități de abordare a dezinformării, de la rolul vital al educației în formarea competențelor de verificare și utilizare responsabilă a informațiilor, la măsuri potențiale împotriva celor care creează și răspândesc informații false. Au discutat despre modul în care dezinformarea afectează încrederea socială și legăturile familiale, subliniind necesitatea de a proteja cetățenii/ele de riscurile acestui fenomen și de a le oferi suport în prevenirea lor.

Formularea și adoptarea recomandărilor comune

Recomandările finale au fost adoptate cu sprijinul a cel puțin 70 % dintre participanți/te. Acest prag ridicat de aprobare este în conformitate cu standardele internaționale și urmărește să asigure că fiecare recomandare reflectă un sprijin solid și colectiv.

Diversitatea de opinii a adus plus-valoare procesului deliberativ și, astfel, a condus la un consens larg asupra recomandărilor, demonstrând puterea dialogului și a reflecției comune în identificarea unor soluții pentru consolidarea rezilienței democratice. La finalul celor două zile de lucru, acestea au fost recomandările aprobate:

1. Instituțiile statului să asigure transparența în procesul decizional, menținând cetățenii/ele bine informați/te și activ implicați/te în viața politică națională, cu sprijinul unor mecanisme solide de verificare a faptelor și printr-o comunicare consecventă la nivel local, regional și național. (38 voturi pentru – unanimitate). Participanții/tele au subliniat nevoia urgentă de mai multă transparență și informații de încredere pentru a reconstrui încrederea publicului și a contracara răspândirea rapidă a dezinformării. Ei au evidențiat faptul că o abordare proactivă din partea instituțiilor statului ar fi esențială pentru a face față amenințărilor pe care aceasta le prezintă pentru stabilitatea democratică.
   
2. Ministerul Educației și Cercetării să introducă un modul dedicat dezinformării în cadrul orelor de educație pentru societate și tehnologia informației, ca parte a curriculumului național, destinat elevilor și elevelor din învățământul liceal și gimnazial. (36 pentru, 1 abținere, 1 împotrivă). Panelul a fost de acord asupra necesității esențiale de a oferi copiilor și persoanelor tinere, prin educație, oportunități să-și dezvolte competențele prin care să identifice dezinformarea, să reziste acesteia și să o raporteze.
   
3. Comisia parlamentară pentru mass-media, în parteneriat cu societatea civilă, să sprijine crearea unui departament specializat în cadrul Consiliului Audiovizualului (CA), dedicat combaterii dezinformării online. Acest departament ar fi responsabil de monitorizarea conținutului digital și coordonarea cu platformele sociale online pentru a aplica măsuri adecvate — precum avertismente, amenzi și recomandări pentru suspendarea conturilor, atunci când este necesar. De asemenea, ar trebui să funcționeze ca un canal pentru recepționarea și procesarea sesizărilor cetățenilor/elor, prin filtre tematice, promovând, în același timp, informații corecte și sporind conștientizarea publicului cu privire la riscurile și impactul dezinformării. (30 pentru, 4 abțineri, 4 împotrivă). Participanții/tele au evidențiat necesitatea de a fi creat un organism specializat independent care să ofere un răspuns rapid și coordonat la dezinformarea online, combinând atribuțiile de aplicare a legii cu participarea cetățenilor/nelor, pentru a proteja integritatea informațională, în special în lipsa unei reglementări a rețelelor sociale în Moldova.
   
4. Instituțiile statului să sprijine eforturile experților/telor și ale jurnaliștilor/stelor în combaterea informațiilor false difuzate online. (34 pentru, 4 abțineri, 0 împotrivă). Adunarea a subliniat rolul esențial al experților/telor și jurnaliștilor/stelor în combaterea urgentă a dezinformării, accentuând că misiunea lor este vitală pentru menținerea unui mediu informațional veridic și rezilient.

Aceste recomandări vor fi transmise instituțiilor relevante, inclusiv autorităților din Republica Moldova, Parlamentului, precum și altor organizații naționale și internaționale.

Un mecanism inovator de dialog public incluziv

Adunările Cetățenești reprezintă o metodă de democrație participativă, reunind un segment divers și reprezentativ al societății pentru a aborda probleme complexe prin deliberări atent gândite. Bazate pe principiile incluziunii, dialogului informat și deliberării consensuale, aceste adunări creează un spațiu unic în care cetățenii și cetățenele interacționează între ei/ele și cu experții/tele pentru a elabora recomandări concrete în vederea soluționării problemelor publice. Acest model s-a dovedit deja eficient în țări precum Irlanda, Spania și Belgia — influențând decizii legate de acțiuni climatice, planificare urbană sau politici sociale, de exemplu — și câștigă tot mai mult teren la nivel mondial ca o modalitate de revitalizare a democrației.

Testarea acestei metode în Moldova aduce o perspectivă nouă asupra unui subiect complex prin pilotarea consultărilor și deciziilor bazate pe consens, încurajarea discuțiilor constructive. Într-o perioadă în care încrederea în instituțiile politice și sociale la nivel global este în scădere, prima Adunare Cetățenească din Moldova promovează înțelegerea reciprocă și vrea să reconstruiască încrederea în puterea acțiunii colective.

Context

Adunarea a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRED Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN). Conținutul exprimat în cadrul evenimentului nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.