„Cine a spus că eu nu pot?” Steliana Rudco, despre superputerea sa de a motiva fetele și femeile să lupte pentru drepturile lor
Steliana Rudco a simțit încă de la o vârstă fragedă că ceva nu funcționează corect în societatea noastră. La început a realizat că nu rezonează cu educația primită de la părinți, care îi transmiteau valori și idei specifice unui stat patriarhal. Mai târziu a observat că profesorii nu tratau toți elevii și elevele în mod egal. Neștiind însă cum să schimbe situația, a trăit cu sentimentul de nedreptate pe tot parcursul adolescenței. Abia la începutul vieții adulte a început să acționeze. Mai exact, a început să vorbească deschis despre inechitățile din jur și să lupte pentru drepturile fetelor și femeilor.
„Momentul de iluminare a venit abia la master, când am aflat că trebuie să avem un curs cu denumirea «Drepturile omului și drepturile femeilor». Atunci am realizat cât de inechitabilă este societatea față de fete și femei și că vreau să activez în domeniul respectiv”, își amintește Steliana.
Astfel, în 2020 s-a alăturat inițiativei „Împreună împotriva COVID-19” în calitate de coordonatoare de voluntari și voluntare. „M-am ciocnit cu nevoile fetelor și femeilor chiar la prima activitate. Multe femei și fete aflate în situații precare, cu resurse financiare limitate, nu își puteau procura produse de igienă de bază. Asta m-a făcut să înțeleg că kiturile de ajutor umanitar trebuie adaptate în funcție de nevoi și că sunt diferite pentru femei, bărbați și copii.”
Tot atunci, tânăra a descoperit conceptul de inechitate intersecțională, ce se referă la situațiile în care mai multe forme de discriminare sau dezavantaj se suprapun și fac viața unei persoane sau a unui grup mai dificilă. „O femeie, de fapt, este constituită din mai multe părți identitare. Poate fi o femeie romă, lesbiană, cu dizabilități, din spațiul rural, fără studii etc. Și toate astea o formează ca personalitate. Eu, de exemplu, sunt o femeie lesbiană, deci ambele fac parte din identitatea mea.”
Respectiv, potrivit Stelianei, fiecare femeie are necesitățile sale specifice, iar acestea trebuie înțelese și asigurate. „Nu putem trata femeile ca pe un grup omogen. O femeie din mediul rural, o femeie cu dizabilități sau o femeie din comunitatea LGBTQI+ se confruntă cu provocări diferite, iar sprijinul oferit trebuie să reflecte realitatea.”
„Creăm comunități de femei în care să se sprijine reciproc”
Când a început războiul, Steliana a ajuns să lucreze cu fetele și femeile strămutate din Ucraina. Ulterior, s-a alăturat organizației „Laolaltă”, care crede în comunități empatice și implicate, cu egalitate de șanse pentru toți și susține valori precum solidaritatea, compasiunea, egalitatea de gen și feminismul.
„După, am ajuns la «Femei pentru Femei», unde sunt și acum. Am făcut cunoștință cu fetele din cadrul organizației la protestele pentru cazul Anei-Maria [tânăra de 19 ani, însărcinată, a fost omorâtă în aprilie 2024] și, pentru că am rezonat absolut cu modul în care acționează și își exprimă furia, am zis că vreau să fac parte din echipă.”
Femei pentru Femei este o organizație feministă din Republica Moldova care promovează și susține drepturile, autonomia și bunăstarea fetelor și femeilor. Potrivit Stelianei, aceasta se bazează pe trei piloni.
„În primul rând, avem Programul Comunitar, unde se lucrează pe o perioadă îndelungată cu un grup de fete și femei din sate. Avem deja peste 10 sate în care am avut intervenții și peste 100 de femei care au fost impactate. Ce se întâmplă în acest program? Se creează o comunitate de femei care își conștientizează necesitățile. Ele participă la traininguri de dezvoltare personală, la sesiuni de conștientizare a sinelui cu terapeută și ginecologă, la traininguri despre feminism, drepturile femeilor și violența pe bază de gen, pentru a-și construi un spectru de cunoștințe despre ce înseamnă să fii femeie într-o societate astăzi. La final primesc un grant pentru a implementa o idee colectivă. În acest fel, încercăm să creăm comunități de femei în care să se sprijine reciproc, dar și să se odihnească împreună.”
Potrivit tinerei, într-un sat participantele au vrut ca toți banii să fie investiți în sănătate mintală, astfel încât fiecare femeie din grup să beneficieze de sesiuni individuale cu terapeuta. Într-un alt sat participantele au creat un atelier de coasere a iilor, care servește și ca spațiu unde discută problemele și bucuriile personale.
„Din fericire, echipa noastră care lucrează în spațiile rurale este foarte carismatică și vine cu un set de argumente pe care nu le poți nega. Astfel, chiar dacă la început unele femei sunt reticente, nu înțeleg care e rostul sesiunilor și ce se va întâmpla la final, ulterior încep să înțeleagă că merită să încerce și dau o șansă acestei experiențe.”
Al doilea pilon, spune Steliana, este Programul de Activism pentru Tineret. „Este un proiect foarte dinamic, aș spune gălăgios chiar, pentru că tinerii și tinerele din toată Moldova descoperă în ei sămânța de activiști și activiste și învață ce tip de activism li se potrivește. Clar că programul include și o direcție feministă, pentru că, indiferent dacă ești fată, băiat sau persoană nonbinară, trebuie să știi despre feminism.”
Și ultimul, potrivit tinerei, este Programul de Prevenire și Combatere a Violenței pe Bază de Gen, apărut la solicitarea voluntarelor și participantelor Programului Comunitar. „Avem cinci sesiuni gratuite pentru fete și femei afectate de orice tip de violență, grupuri terapeutice și ateliere informaționale cu terapeuta noastră, pentru a educa în spiritul sănătății mintale și pentru a arăta că aceasta nu este un lux, ci o necesitate de bază.”
În prezent, Steliana este manageră de dezvoltare și fundraising la Femei pentru Femei, respectiv responsabilitățile sale de bază includ atragerea de fonduri, atât externe, cât și interne, și dezvoltarea de parteneriate care se aliniază cu valorile și pilonii de activitate ai organizației. Pe de altă parte, tânăra este foarte implicată și în alte activități.
„În primul meu an de activitate în cadrul organizației eram coordonatoarea Programului de Prevenție și Combatere a Violenței pe Bază de Gen. Astfel, chiar și după ce am trecut la noua funcție, am rămas destul de implicată în organizarea atelierelor tematice pentru fetele și femeile care participă la programele noastre, dar și pentru diverse organizații care ne solicită ajutor.”
„Atunci când statul nu vrea să audă, este o durere”
Potrivit tinerei, printre principalele provocări cu care se confruntă „Femei pentru Femei” se numără comentariile denigratoare și colaborarea cu autoritățile publice locale și centrale.
„Cred că, de fapt, provocările în organizația noastră nu vin niciodată individual, ci ne afectează colectiv, pentru că, din păcate sau din fericire, noi funcționăm ca un organism. Când apar comentarii denigratoare online la adresa activității sau postărilor noastre, există riscul ca, de exemplu, echipa de comunicare să fie mai demotivată.
O altă provocare, după cum am auzit de la colegele din teritoriu, este colaborarea cu autoritățile publice locale de toate nivelurile. În mediul rural poate fi dificil să transmiți mesajul importanței comunității unor femei, iar la început pot exista reticențe. Totuși, echipa noastră este foarte flexibilă și deschisă dialogului, ceea ce oferă întotdeauna spațiul necesar pentru a convinge de importanța activității noastre. Nu au existat situații în care acestea să fi eșuat, mai ales că femeile reprezintă 52 % din populația țării. Suntem o majoritate și, până la urmă, toți realizează necesitatea implicării, chiar dacă uneori cu chiu, cu vai.”
În plus, Steliana afirmă că, din motiv că organizația este foarte vocală – participă la proteste, vorbește franc pe social media despre greșelile și lacunele statului –, se află într-o lumină nefavorabilă în fața autorităților. „Atunci când statul nu vrea să audă toate aceste lucruri și selectează organizațiile cu care dorește să colaboreze, este o durere. Dar societatea civilă anume asta trebuie să facă, să atragă atenția instituțiilor statului la scăpări, așa că noi continuăm să încercăm să răzbatem, păstrându-ne integritatea.”
Pe lângă activitatea în cadrul „Femei pentru Femei”, tânăra este și membră a Mișcării Feministe din Republica Moldova – un ecosistem de activiști, ONG-uri, colective și inițiative care promovează egalitatea de gen.
„Mișcarea Feministă este puterea socială care se ridică când este o nedreptate și când organizațiile sau activiștii nu sunt auziți. Aceasta vine să ofere suport în ceea ce ține de proteste, advocacy, semnări de petiții, traininguri. Altfel zis, susține orice activitate pe care o organizație sau o persoană nu poate să o aducă la nivel național.”
Una dintre cele mai importante activități naționale organizate de Mișcarea Feministă este Festivalul Feminist, un eveniment anual dedicat promovării drepturilor femeilor și egalității de gen. Acesta reunește apărători și apărătoare ale drepturilor femeilor (activiști și activiste, experți și experte, artiști și artiste, reprezentanți și reprezentate ale organizațiilor neguvernamentale) pentru dezbateri, ateliere, proiecții de film, expoziții și discuții publice.
Ce doresc, de fapt, feministele
În general, prin manifestațiile și activitățile organizate, apărătorii și apărătoarele drepturilor femeilor din țara noastră urmăresc introducerea educației sexuale ca obiect de studiu obligatoriu în grădinițe, pentru copiii de vârstă preșcolară. Steliana afirmă că multe dintre stereotipurile de gen și formele de discriminare își au originea în modul în care sunt educați copiii încă de la vârste fragede. În acest sens, educația sexuală poate contribui la schimbarea modului de gândire în Republica Moldova.
„Acesta este mottoul fiecărei feministe. Noi știm că nu va schimba situația mâine, dar dacă se va implementa, putem avea speranța că peste 10-15 ani vom avea o societate educată, orientată spre echitate de drepturi.”
În ceea ce privește țelurile personale ale tinerei, acestea se concentrează pe combaterea efectelor educației patriarhale, care încă modelează mentalități și limitează exprimarea emoțiilor atât la fete, cât și la băieți. Ea consideră că părinții de astăzi trebuie să fie conștienți de valorile pe care le transmit copiilor și de ideile pe care le transmit, deoarece altfel următoarele generații vor crește în aceleași condiții inechitabile.
Prin urmare, Steliana îndeamnă fetele și femeile din toată lumea să se asculte pe ele însele și, când nu au încredere în forțele proprii, să se întrebe: „De ce eu nu pot?”, sau chiar: „Cine a spus că eu nu pot?”.
Tu ce superputere ai?
Steliana Rudco a demonstrat încă o dată că superputerile există și că fiecare dintre noi are cel puțin una. Respectiv, ceea ce trebuie să facem este să o găsim și să o dezvoltăm.
Pentru a afla mai multe despre superputerea lui Steliana, urmăriți acest video.
Autor: Cristina Plataș
