Skip to main content
În cadrul proiectului Twinning „Consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și a rolului său în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, Parlamentul Republicii Moldova a organizat două mese rotunde, reunind deputați din Republica Moldova și din state membre ale Uniunii Europene, studenți și reprezentanți ai tinerilor.

Parlamentul Moldovei a găzduit două mese rotunde pe tema aderării la UE și implicării tinerilor

02/06/2025

În cadrul proiectului Twinning „Consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și a rolului său în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, Parlamentul Republicii Moldova a organizat două mese rotunde, reunind deputați din Republica Moldova și din state membre ale Uniunii Europene, studenți și reprezentanți ai tinerilor. Aceste discuții, desfășurate în Sala Europeană a Parlamentului, au abordat subiecte esențiale legate de implicarea cetățenilor și participarea tinerilor în procesul de integrare europeană, oferind o platformă de dialog politic și schimb de bune practici.

Prima masă rotundă, intitulată „Cetățenii pe primul loc: Integrarea europeană ca drum comun – Cum pot parlamentele implica, informa și inspira încrederea publicului în procesul de aderare”, a fost deschisă cu un discursul Inei Coșeru, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, care a subliniat nevoia urgentă de comunicare eficientă și transparentă între instituțiile publice și cetățeni, în special în contextul aspirațiilor europene ale Moldovei. Ea a accentuat faptul că cetățenii trebuie să fie parte a parcursului european nu doar ca observatori, ci ca participanți activi. Dl Vasilios Svolopoulos, lider de proiect din partea Parlamentului Elen, care a moderat evenimentul, a centrat discuția pe necesitatea tot mai mare de responsabilitate democratică și pe rolul parlamentelor naționale în promovarea unui discurs pro-european.

Discuția a inclus intervenții ale deputaților din UE și din Moldova. Dl Dimitrios Kairidis, din Parlamentul Elen, a evocat experiența Greciei de aderare, subliniind că încrederea publicului nu este garantată, ci se câștigă prin comunicare consecventă și rezultate concrete. El a evidențiat importanța diplomației parlamentare în combaterea euroscepticismului și în prezentarea clară a beneficiilor integrării pentru cetățenii de rând. Dl Petre-Florin Manole, din Camera Deputaților a României, a vorbit despre modul în care procesul de aderare al României a implicat eforturi ample pentru democratizarea discursului public și mobilizarea cetățenilor din toate regiunile. El a accentuat că Moldova, la fel ca România, trebuie să protejeze valorile democratice în timp ce avansează cu reformele tehnice.

Dna Lia Quartapelle, din Camera Deputaților a Italiei, a subliniat importanța luării deciziilor într-un mod incluziv și transparent pentru a reduce distanța dintre cetățeni și instituții. Ea a argumentat că mesajele politice trebuie să fie accesibile și ancorate în preocupările reale ale oamenilor, mai ales în perioade de transformare profundă.

Dl Stefan Schennach, din Consiliul Federal al Austriei, a vorbit despre rolul educației civice în consolidarea democrațiilor reziliente. El a încurajat Parlamentul Moldovei să acorde prioritate alfabetizării mediatice, transparenței și comunicării directe cu alegătorii, în special prin mass-media publică și școli. Deputatele din Parlamentul Moldovei, Alina Dandara și Larisa Novac, au oferit perspective din contextul local, subliniind eforturile recente ale Parlamentului de a moderniza practicile de comunicare și de a încuraja un sentiment de co-responsabilitate a cetățenilor în procesul de integrare europeană. Ambele au recunoscut provocările majore cauzate de dezinformare și neîncrederea instituțională, exprimând totodată optimism în privința rolului tinerilor și al noilor platforme civice în schimbarea acestei dinamici.

După-amiază, a doua masă rotundă, pe tema „Reducerea distanței: Tinerii cetățeni și legislatorii în dialog pentru o Europă mai puternică”, a adus în prim-plan rolul tinerilor în guvernarea democratică și procesele legislative. Moderatorul, Vasilios Svolopoulos, a deschis sesiunea afirmând că viitorul european al Moldovei depinde de împuternicirea noilor generații pentru a contribui activ la conturarea acestuia. El a subliniat că parlamentele nu trebuie doar să vorbească în numele tinerilor, ci și să îi asculte cu adevărat.

Dl Cristian Niculescu-Țăgârlaș, din Senatul României, a vorbit despre mecanismele instituționale dezvoltate în România pentru implicarea tinerilor în viața politică, inclusiv consiliile de tineret și consultările regulate dintre studenți și legislatori. El a pledat pentru ca Moldova să creeze structuri similare, care să le ofere tinerilor o voce reală în procesul decizional.

Dl Barna Pál Zsigmond, din Adunarea Națională a Ungariei, a împărtășit experiența programelor de „parlament școlar” din Ungaria și a evidențiat importanța familiarizării elevilor cu instituțiile democratice încă din școală. Dna Dagmar Belakowitsch, din Austria, a punctat potențialul integrării perspectivelor tinerilor în elaborarea politicilor publice, în special în domenii precum educația, mediul și inovația digitală.

Din partea Republicii Moldova, Alina Dandara, Eugeniu Sinchevici și Larisa Novac au vorbit despre eforturile Parlamentului de a deveni mai accesibil și mai relevant pentru tinerii moldoveni. Ei au recunoscut existența unui decalaj generațional în ceea ce privește încrederea în instituții și au subliniat importanța creării unor spații – atât online, cât și offline – în care tinerii să se poată exprima liber și constructiv.

Prezența activă a studenților de la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, Alianța Studenților din Moldova și Asociația Studenților în Drept a adus profunzime și diversitate discuției, prin întrebări și propuneri legate de educația civică, platforme digitale pentru consultări legislative și oportunități de stagii și implicare directă în activitatea Parlamentului.

Ambele mese rotunde au transmis un mesaj clar: parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană trebuie să fie unul incluziv, participativ și ancorat în valorile democratice comune cu partenerii europeni. Schimburile de idei au demonstrat că, deși reformele instituționale sunt esențiale, construirea încrederii – în special în rândul cetățenilor și al tinerilor – este la fel de importantă. Aceste evenimente au reprezentat pași concreți în această direcție, facilitând dialogul deschis, cooperarea și angajamentul comun pentru un viitor european mai puternic.

Înregistrările video ale ambelor mese rotunde sunt disponibile online:
Prima masă rotundă
A doua masă rotundă

Ultimele oportunități