Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale în vizită de studiu în România
Reprezentanți ai Platformelor Regionale din cadrul Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale au fost într-o vizită de studiu în România. În decurs de câteva zile delegația a avut posibilitatea să interacționeze cu mai multe instituții ale statului, organizații obșetști, dar și Grupuri de Acțiune Locală. Scopul turneului a fost familiarizarea cu politicile și practicile aplicate în Romania în scopul dezvoltării durabile a localităților din mediul rural.
În cadrul deplasării, echipa din Republica Moldova a avut posibilitatea să comunice cu administratorii întreprinderii sociale, Focșani. Aceștia le-au prezentat modelul lor de funcționare și tipurile de produse pe care le fabrică. Organizația a dezvoltat un atelier de cusătorie, care oferă posibilitatea clienților să procure o gamă largă de haine, potrivite tuturor păturilor sociale. Pentru a-și extinde înterprinderea, administrația a apelat la Fondurile Europene. Aceștia și-au propus să extindă clădirea, dar și să formeze un loc dedicat instruirii copiilor din Focșani, dar și a celor din localitățile din vecinătate.
Una dintre instituțiile care a acceptat să împărtășească din experiența lor, a fost Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vrancea. Reprezentanții au povestit despre felul în care agricultorii sunt impozitați la nivel Județean. Aceștia calculează normele de venit pentru fiecare cultură în parte, suprafețele și prețurile normative la producție și se calculează suma impozitului la ha. Acesta se ridică la 100 de lei/ha. Gospodăriile care vor să acceseze Fonduri Europene sunt obligate să nu aibă restanțe la buget și să aibă profit. De asemenea, UE acordă suport suplimentar în cazul calamităților naturale, dar și pentru perioada pandemiei.
În Județul Vrancea, membrii delegației au făcut cunoștință cu Comisia de dialog social Vrancea. Acest model de organizare are un caracter consultativ, iar tematicile sunt abordate în funcție de solicitările partenerilor, precum și în funcție de evenimentele care au influență majoră asupra contextului socio-economic din județ. În scopul soluționării problemelor semnalate de partenerii sociali, sunt înaintate informări către ministerele, instituțiile administrației publice centrale sau locale competente. Pentru ultima perioadă de timp, principalele probleme abordate au fost pandemia, sprijinul acordat de guvern, subiecte legate de cadrele didactice, reziliența, însămânțările terenurilor agricole repetate în urma secetei, verificarea securității muncii și a protecției la locul de munca.
Una dintre oportunitățile pe care le-a avut delegația, a fost aceea de a vedea modul în care funcționează relația dintre Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului cu Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală. În cadrul întâlnirii, oficialii români au vorbit despre bunele practici privind funcționare a MARDM și RNDR structura rețelei, obiectivele strategice, misiune, conducere.
În România sunt formate în total 17 rețele de Dezvoltare Rurală, iar misiunea rețelei se sprijină pe 3 piloni: comunicare, cooperare, interconectare şi acordarea suportului tehnic. Aceste rețele sunt împărțite în opt regiuni, în care sunt incluse câteva județe coordonate de o singură persoană. Iar membrii care aderă la RNDR completează un formular, care include date despre el.
O altă înterprindere socială care a primit o vizită și a stârnit interesul delegației din Republica Moldova, a fost SRL „SALINA HORA”, Eforie Sud. Proiectul a fost realizat printr-un parteneriat public-privat între ”Hanul Hora Românească” și ”Salina Hora”. Amenajarea salinei a fost finanțată din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Proiectul a costat 150.000 de euro dintre care, 85.000 euro au venit sub formă de grant, iar restul e din contribuția proprie. În cadrul instituții sunt angjate patru persoane, printre care, o persoană din pătura social vulnerabilă. Pe lângă activitățile de bază, aceștia au și o parte îndreptate spre susținerea familiilor social vulnerabile și oferă asistență psihologică pentru 17 copii cu deficiențe.
Ideea și conceptul satului inteligent (smart villages) nu mai sunt de ordinul fantasticului, acestea au început să se dezvolte și capătă tot mai mult teren datorită implicării atât a administrațiilor publice locale, cât și a societății civile. Drept exemplu de sat inteligent, care este în proces de dezvoltare, a fost prezentat în comuna Cumpăna din județul Constanța. Timp de 21 de ani, primarul localității împreună cu echipa sa, a dezvoltat localtatea, transformând-o în una de model european. Majoritatea proiectelor implementate au fost derulate prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Datorită implementării cu succes a proiectelor europene, comuna Cumpăna a primit premiul de excelenta in domeniul fondurilor europene. Despre Clusterul pentru Inovare ”MEDGreen”, specializat în Ecotehnologii şi Surse Alternative de Energie, pe tema: „Abordări și soluții de implementare a conceptului Smart Village”, a vorbit Prof. Univ. Dr. Ing. Eden Mamut, Universitatea Ovidius, Constanta. Comuna Cumpăna s-a înfrățit cu 7 localități din Republica Moldova – Cozancic, Puhăceni, Budești, Sărata Veche, Capaclia, orașele Strășeni și Cricova.
Participanții la turneul de studiu au identificat mai multe elemente ce pot fi preluate în Republica Moldova ce țin de dialogul social, proiecte implementate de către GAL-uri dar și experiența satelor inteligente.
Turneul de studiu a fost organizat în cadrul proiectului „Implicarea societății civile în îmbunătățirea politicilor și promovarea modelelor eficiente de dezvoltare rurală”, finanțat de Delegația Comisiei Europene din Republica Moldova și implementat de către Federația Agricultorilor din Moldova ”FARM”, în parteneriat cu Federația Agricultorilor ”Fermierul”, România, ONG ”Workshop for Solutions”, Letonia, și Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova. Vizita de studiu a avut loc în perioada 28 iunie – 3 iulie.
