Codul silvic și plantațiile de plopi. Cum s-a pregătit Moldova de reformele sectorului forestier?
- Conectivitate, eficiența energetică, mediul și schimbările climatice
- Mediul & schimbările climatice
According to experts, for about 20 years, Moldovan forestry was one of the most “closed” sectors of the country’s economy. So much so, it is hard even for the sector’s specialists to assess the scope of illegal logging and not always transparent privatisation of forests.
However, thanks to European support, this changed in the period from 2008 to 2016, when research began to be conducted and pilot projects were launched in the country. Their results can be seen today: in the next few weeks, the government will review the new draft of the Forest Code, which was developed based on the research’s results.
Forests occupy 386,000 hectares in Moldova – around 12% of the Republic’s territory. Compared to other European countries, this is a low percentage. However, until recently, it was hard to assess the state of these comparatively meagre forest resources.
The situation began to change in 2008. Moldova became one of seven countries to participate in the regional FLEG (Forest Law Enforcement and Governance) programme on improvement of management and legislation in the forest sector, which went on until the beginning of 2017.
Moldova is still benefiting from the results of this project, which was financed by the EU.
“For over 20 years, the Moldsilva agency was very closed off”
Forestry reform in Moldova was impossible for many years due, among other things, to the lack of available information, as there was practically no major research on the situation.
A representative of the Ecological Movement of Moldova, Aleku Renitse, says that “for over 20 years, the Moldsilva agency (which is responsible for 86% of Moldova’s forests) was very closed off” and it was impossible to get exact numbers.
The FLEG programme that run between 2008 and 2017 provided a chance to carry out new and informative analysis of the state of Moldovan forest resources. Various research was conducted simultaneously within the framework of the project. For many, the numbers turned out to be shocking. For instance, it transpired that, officially, 620,000 m3 of wood was cut in 2014; however, just over 1 million m3 of timber was used that year, meaning the difference between the two was 415,000 m3 – in other words, the research showed the huge amount of wood that was illegally sourced.
The head of the Biotica environmental association, Alexey Andreyev, who participated in research together with his European colleagues, says that specialists obtained the most valuable data while studying a set of ecosystem services. “For instance, we studied the extent of forest fragmentation and got horrifying numbers. Forest fragmentation is more than double the norm and if we discount acacias, around which nothing is growing and, as a rule, no animals live, then the fragmentation is even higher than that,” Andreyev says. Increased fragmentation threatens biodiversity: some kinds of animals and plants can end up dying out, while others, in contrast, can disproportionately multiply.
“FLEG started revealing information that we could not reach for decades. This programme opened doors into forestry,” explains ecologist Renitse.
The data obtained over the course of the study will enable the planning of forestry development. In addition, this date has given NGOs a reliable basis on which they can demand that the authorities take on more responsibility. “NGOs were happy to get this information – now they have something to refer to,” says Aurel Lozan, doctor of biological sciences and the national coordinator of the FLEG programme in Moldova.
„Pădurea este a tuturor”
Noile date permit înțelegerea celor mai slabe locuri în administrarea fondului forestier și elaborarea noului Cod Silvic. Până acum, în Moldova funcționa un document adoptat în anul 1997.
„Proiectul a devenit o zdruncinătură pentru acest sector, o posibilitate de a vedea și părțile bune din acest domeniu, și neajunsurile evidente”, a spus Aurel Lozan. Unul dintre aceste neajunsuri s-a dovedit a fi arenda fondului forestier, practicată mulți ani în Moldova.
„Așa-zisa arendă a fondului forestier de stat a fost, de fapt, privatizare ascunsă. Pădurea era dată în arendă pentru o perioadă de 49 de ani, aceste terenuri erau înstrăinate în așa-numitele scopuri de agrement și se construiau castele și vile direct pe teritoriul pădurii”, a mărturisit ecologistul Alecu Reniță. Amploarea consecințelor a putut fi evaluată de către experți și funcționari doar în baza cercetărilor care s-au efectuat în cadrul FLEG.
Vitalie Gremalschi, șef de direcție în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a recunoscut că, datorită proiectului, instituția a elaborat noul Cod Silvic.
Potrivit lui Gremalschi, proiectul codului a fost deja aprobat de toate ministerele, Centrul Național Anticorupție, comisia de reglementare de pe lângă Ministerul Economiei. El a dat asigurări că în săptămânile următoare, documentul va fi examinat în guvern.
Documentul conține peste 100 de artcole. Gremalschi a precizat că în noul document sunt două detalii principiale, care trebuie să perfecționeze managementul gospodăriei silvice a Moldovei. „În primul rând, va fi introdusă interdicția pentru utilizarea pădurilor în scopuri de agrement. Aceasta înseamnă că în păduri nu va fi posibilă construcția caselor, pensiunilor, caselor de odihnă, restaurantelor și îngrădirilor din beton. Acum, se face abuz în acest sens și cetățenilor le este limitat accesul spre pădure, chiar dacă, potrivit legii, pădurea aparține tuturor”, a precizat funcționarul.
El a adăugat că în cod mai este prevăzută majorarea – de 10-15 ori – a costului daunelor. „În prezent, pentru tăierea pădurii, este prevăzută o amendă și recuperarea prejudiciilor. De obicei, este vorba de câteva mii de lei, care nu constituie un obstacol pentru tăietorii de pădure. Să încerce să planteze copaci, să-i crească 10-20 de ani, apoi să-i taie așa cum doresc, important, pe ai lor, nu cei publici, așa cum se întâmplă în prezent”, a concluzionat Gremalschi.
El consideră că în câțiva ani, prevederile codului vor permite soluționarea problemei privind tăierile ilicite și utilizarea inumană a pădurilor.
Orice doritor își poate dezvolta propria plantație industrială sau energetică
Cea mai mare parte a pădurilor din Moldova este administrată de Agenția „Moldsilva”. Însă aproape 13 la sută din suprafața de păduri (52 de mii de hectare) se află în gestiunea primăriilor locale.
„Problema constă în faptul că cei din gospodăria forestieră comunitară nu pot administra acest domeniu. Nu are cine supraveghea acest proces. Anterior, autoritățile locale pur și simplu nu erau interesate de aceasta”, a menționat Aurel Lozan.
Acest lucru este confirmat și de angajații „Moldsilva”. „Una dintre principalele probleme ale pădurilor care se află în gestiunea primăriilor este aceea că administrarea se face de la caz la caz. Adică, e vorba de 50 de mii de hectare de pădure și 50 de mii de fâșii forestiere, în care are loc tăierea ilicită a arborilor sau care sunt administrate prost”, a explicat Ion Talmaci, directorul adjunct al Institutului de Cercetări Forestiere și Amenajări Silvice al Agenției „Moldsilva”.
Datorită susținerii din partea programului FLEG, în Agenția „Moldsilva” a apărut un oficiu special pentru consultarea și susținerea sectorului forestier. Reprezentanții autorităților locale se pot adresa aici după un sfat: cum poate fi dezvoltată gospodăria silvică, cum se poate lupta contra bolilor arborilor etc.
În afară de aceasta, funcționarii, în colaborare cu experții programului, au elaborat statutul privind administrarea fondului forestier pentru întreprinderile care se subordonează primăriilor. Colaboratorii se ghidează și astăzi de aceste documente.
Proiectul nu s-a limitat la actele normative. În perioada 2012-2016, în Moldova, cu susținerea programului, s-au plantat aproximativ 5 mii de hectare de pădure care sunt gestionate de 40 de primării.
Specialiști consideră că cel mai elocvent exemplu de „lansare-pilot” de succes este raionul Telenești. „La Telenești noi am creat, în cadrul proiectului, plantații intensive: au fost importați plopi de creștere rapidă. În prezent, orice doritor poate cumpăra de la aceștia material săditor pentru a-și dezvolta propria plantație industrială sau energetică”, a menționat Ion Talmaci. El a precizat că specia de plop care a fost adusă la Telenești ajunge la maturitate în doar 10-11 ani. Acest lucru înseamnă că la o planificare corectă și reînnoire a plantațiilor, raionul va avea întotdeauna cherestea.
Ce urmează?
Președintele Societății Ecologice „Biotica” Alexei Andreev este de părere că programul FLEG a oferit Moldovei foarte multe posibilități de perspectivă. „În prezent, întreaga ramură se află în stare de suspans din cauza fuziunii ministerelor”, susține expertul. Andreev este sigur de faptul că în continuare, totul va depinde de felul în care va fi organizată activitatea în noul minister.
Coordonatorul național al proiectului Aurel Lozan consideră că pe viitor, Moldova trebuie să aibă o atitudine serioasă față de problema schimbării climei și în conformitate cu aceasta, să planifice dezvoltarea fondului forestier. În afară de aceasta, autoritățile trebuie să investească în pădure: „Noi am vorbit cu funcționarii de nenumărate ori despre aceasta: sectorul forestier trebuie să fie finanțat. Pădurea nu este doar „Moldsilva”, este pădurea noastră comună. Și dacă noi dorim să obținem ceva de la ea, păi, aici e ca în business: trebuie să investim”.
În pofida „rezervelor slabe ale pădurii”, astăzi, Moldova are toate instrumentele pentru a crea propriul model de păstrare și dezvoltare a pădurilor, acest lucru fiind posibil inclusiv datorită programului FLEG, susține expertul.
Autor: Olga Gnatcova