COP29: UE va sprijini continuarea acțiunii globale în domeniul climei și va milita pentru obiective ambițioase de finanțare și investiții

Conferința ONU privind Schimbările Climatice COP29 a început la 11 noiembrie la Baku, Azerbaidjan, și va dura până la 22 noiembrie. În cadrul acestui eveniment global, Uniunea Europeană va colabora cu partenerii internaționali pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii medii globale la un nivel cât mai apropiat de 1,5°C. 

„Schimbările Climatice continuă să fie o problemă care nu cunoaște frontiere și care afectează din ce în ce mai mult viețile și mijloacele de subzistență în Europa și în întreaga lume”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Ce este COP?

COP semnifică „Conferința Părților” și se referă de obicei la reuniunile internaționale ale Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – procesul ONU de negociere a unui acord pentru limitarea schimbărilor climatice periculoase.

COP este „organul suprem”, autoritatea decizională principală a UNFCCC. Acesta include reprezentanți ai tuturor „părților”, și anume acele țări care au convenit să participe la UNFCCC și sunt determinate să respecte prevederile acesteia.

Conferința părților la UNFCCC are loc în fiecare an și reprezintă o oportunitate de a negocia noi măsuri și de a examina progresele înregistrate de părți în raport cu obiectivul general al UNFCCC de a limita schimbările climatice, în special Acordul de la Paris, un tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice, adoptat de 196 de părți la COP21 de la Paris în 2015.

Obiectivul general al Acordului de la Paris este de a menține „creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale” și de a continua eforturile „pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C față de nivelurile preindustriale”.

Pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu până în 2025 și să scadă cu 43% până în 2030.

De ce sunt schimbările climatice o problemă globală atât de presantă?

Schimbările climatice se referă la variațiile pe termen lung ale temperaturilor și ale tiparelor meteorologice. Astfel de schimbări pot fi naturale, însă începând cu revoluția industrială din secolul al XIX-lea, activitățile umane au fost principalul motor al schimbărilor climatice, în principal din cauza arderii combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele.

Arderea combustibililor fosili generează emisii de gaze cu efect de seră care acționează ca o pătură înfășurată în jurul Pământului, reținând căldura soarelui și crescând temperaturile.

Temperatura medie a suprafeței Pământului este în prezent cu aproximativ 1,2°C mai ridicată decât era la sfârșitul anilor 1800 și mai ridicată decât oricând în ultimii 100,000 de ani. Ultimul deceniu (2011-2020) a fost cel mai cald înregistrat vreodată, iar fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai cald decât orice deceniu anterior începând din 1850.

Mulți oameni cred că schimbările climatice înseamnă în principal temperaturi mai ridicate. Dar acesta este doar începutul poveștii. Deoarece Pământul este un sistem, în care totul este conectat, schimbările dintr-o zonă pot influența schimbările din toate celelalte.

Consecințele schimbărilor climatice includ în prezent secete intense, penurie de apă, incendii grave, creșterea nivelului mărilor, inundații, topirea gheții polare, furtuni catastrofale și declinul biodiversității, iar schimbările climatice ne pot afecta sănătatea, capacitatea de a produce alimente, locuințele, siguranța și locul de muncă.

Oamenii de știință sunt de acord că limitarea creșterii temperaturii globale la nu mai mult de 1,5°C ne-ar ajuta să evităm cele mai grave efecte climatice și să menținem un climat suportabil. Cu toate acestea, politicile în vigoare în prezent indică o creștere a temperaturii de 3°C până la sfârșitul secolului.

Trecerea sistemelor energetice de la combustibilii fosili la energie regenerabilă precum energia solară sau eoliană va reduce emisiile care determină schimbările climatice. Dar trebuie să acționăm acum. În timp ce un număr din ce în ce mai mare de țări se angajează să obțină emisii nete zero până în 2050, emisiile trebuie reduse la jumătate până în 2030 pentru a menține încălzirea sub 1,5°C, ceea ce necesită o scădere uriașă a utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor.

Cum abordează UE schimbările climatice în țările partenere din Est?

„Împreună spre reziliența ecologică și climatică” este unul dintre cele cinci obiective politice pe termen lung ale Parteneriatului estic după 2020. Printre altele, UE s-a angajat să „ajute țările partenere să își îndeplinească contribuțiile determinate la nivel național la Acordul de la Paris și să își modernizeze economiile, reducându-și amprenta de carbon și evoluând către neutralitatea climatică”.

În cadrul Planului său economic și de investiții (PEI) pentru Parteneriatul estic, UE își propune să:

• consolideze politicile climatice și investițiile ecologice;
• ajute țările partenere să își pună în aplicare contribuțiile determinate la nivel național la Acordul de la Paris;
• intensifice finanțarea ecologică și pentru climă care vizează infrastructura municipală, transportul urban durabil, sectorul energetic și IMM-urile;
• consolideze politicile UE privind produsele și ecoinovarea;
• să sprijine ameliorarea gestionării deșeurilor și creșterea reciclării.

În Republica Moldova, Planul de Investiții Economice vizează renovarea eficientă din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire urbană în clădirile rezidențiale din Chișinău și Bălți, în timp ce alte 15,700 de persoane au acum acces la apă potabilă sigură datorită sprijinului UE.

În plus, UE finanțează o serie de programe regionale care vizează țările din Parteneriatul estic. Printre acestea se numără:

• EU4ClimateResilience – sprijină tranziția ecologică și reziliența la schimbările climatice.
• EU4Environment Economia Verde – contribuie la conservarea capitalului natural și la creșterea bunăstării oamenilor.
• EU4Environment Apa și Date pentru Mediu – sprijină o utilizare mai durabilă a resurselor de apă.

În același timp, Instituțiile Financiare Europene, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), oferă un sprijin semnificativ pentru tranziția către economia ecologică prin sprijinirea creșterii economice cu emisii reduse de carbon și reziliente la schimbările climatice, precum și prin investiții în infrastructuri ecologice. Parteneriatul Est-European pentru Mediu și Eficiență Energetică (E5P) – un fond fiduciar cu mai mulți donatori, al cărui donator principal este UE – facilitează investițiile în proiecte municipale care îmbunătățesc eficiența energetică și protecția mediului. De asemenea, UE contribuie în mod semnificativ la Fondul Verde pentru Creștere (FGC).

Acțiunile climatice sunt, de asemenea, prioritare la nivel național. Programele finanțate de UE se concentrează pe domenii precum calitatea aerului, gestionarea apei și poluarea marină, eficiența energetică, gestionarea deșeurilor, combaterea pesticidelor și a poluării industriale, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

Faceți clic aici pentru a vedea rezultatele sprijinului acordat de UE la nivel local în întreaga regiune.

Cum puteți detecta dezinformarea climatică?

Dezinformarea cu privire la climă este răspândită pe scară largă online, cu scopul de a genera divergențe și de a întârzia acțiunile climatice.  Dezinformarea poate lua mai multe forme, de la negare dură și teorii conspiraționiste la dezinformare mai blândă și mai subtilă, care încearcă să tulbure apele susținând că schimbările climatice nu sunt provocate de om sau nu sunt atât de grave precum susțin oamenii de știință.

Dezinformarea sau știrile false pot lua mai multe forme de care trebuie să fiți conștienți, inclusiv:

• Conținut fabricat: conținut care este complet fals.
• Conținut manipulat: conținut care denaturează informațiile (de exemplu, titluri senzaționaliste sau „clickbait”).
• Conținutul impostor: conținut fals care imită surse autentice.
• Conținut înșelător: conținut care induce în eroare cititorii prin prezentarea comentariilor ca fapte.
• Satiră și parodie: conținut umoristic, dar intenționat fals.
• Deepfakes: materiale video, audio sau imagini manipulate care par reale, dar sunt false.

Pentru a recunoaște dezinformarea climatică, asigură-te că:

1. Verifici sursele: confirmi credibilitatea sursei verificând dacă aceasta face trimitere la instituții științifice, reviste de specialitate și canale de știri de renume.
2. Acorzi atenție limbajului și tonului: limbajul senzaționalist, exagerările și apelul la emoții puternice sunt toate semnale de alarmă atunci când verifici dacă există dezinformare.
3. Verifici faptele: folosește site-urile independente de verificare a faptelor disponibile pentru a te ajuta să verifici afirmațiile.

Proiectul EUvsDisinfo își propune să sporească gradul de conștientizare și de înțelegere a operațiunilor rusești de dezinformare și să ajute cetățenii să dezvolte o rezistență la manipularea informațiilor digitale și a mass-mediei. Consultă ultimele lor rapoarte privind conspirațiile climatice rusești.

UE are la dispoziție o gamă largă de resurse și instrumente pentru identificarea și combaterea dezinformării climatice, pe care le puteți găsi aici.

Cum te poți alătura mișcării globale și poți ajuta planeta?

Cea mai importantă provocare cu care ne confruntăm în prezent este să împiedicăm agravarea schimbărilor climatice. Putem – și trebuie – să facem multe pentru ca lumea noastră să fie mai puțin consumatoare de energie și mai prietenoasă cu clima. Aceasta înseamnă să găsim soluții care să ne ajute să reducem emisiile de gaze cu efect de seră.

Multe dintre aceste soluții sunt decise la nivel guvernamental și internațional, dar există și lucruri pe care le putem face ca indivizi. Un bun punct de plecare este să facem schimbări în acțiunile zilnice care reduc amprenta de carbon. Nicio acțiune pe care o întreprinzi nu este prea mică.

• Transport mai curat: mergeți pe jos, cu bicicleta sau folosiți transportul public ori de câte ori este posibil. Încercați să evitați zborul dacă puteți.
• Utilizarea mai inteligentă a energiei: nu încălziți camerele mai mult decât este necesar; folosiți becuri cu consum redus de energie; stingeți luminile și aparatele electrocasnice; închideți și deschideți ferestrele și obloanele pentru a menține temperatura ideală în cameră.
• O dietă verde: consumul abundent de fructe și legume și mai puțină carne este favorabil climei și sănătos. Evitați să mâncați prea multă carne. Încercați să nu risipiți mâncarea.
• Aveți grijă la ambalaje: ambalajele din plastic creează multe deșeuri și sunt adesea greu de reciclat. Încercați să evitați produsele ambalate și luați o pungă reutilizabilă pentru cumpărături.

Și nu uitați că alegerile pe care le faceți în viața de zi cu zi în calitate de alegător și consumator au puterea de a determina schimbări în politicile guvernamentale, precum și în deciziile și inovațiile companiilor.

La fel de important este să cunoașteți faptele: acest lucru vă va influența comportamentul, vă va proteja împotriva dezinformării și vă va ajuta să îi convingeți pe alții să acționeze.

Iată câteva resurse care vă pot ajuta să fiți la curent: