Lipsă de încredere, haos și panică. Cum dezinformarea influențează oamenii și ce-i de făcut cu aceasta
- Domenii transversale
- Societatea Civilă
- Libertatea & independența mass-media
- Consolidarea Instituțiilor & guvernarea bună
- Guvernarea, supremația legii și drepturile omului
”Americanii pot crea arme bacteriologice”, ”Georgia special infectează țânțarii și îi trimite în Rusia”, ”Sunt publicate date despre decese în masă într-un laborator din Georgia”.
Nu, acestea nu sunt fraze dintr-un thriller hollywoodian despre apocalipsă, cum v-ați fi imaginat. Sunt niște extrase din relatările presei ruse despre Centrul de cercetări în domeniul sănătății publice ”Richard Lugar”, care se află la periferiile or. Tbilisi. Laboratorul respectiv funcționează într-un parteneriat dintre Georgia și SUA. Dar activitatea Centrului, din anumite motive, cel mai mult o preocupă pe Rusia care, pur și simplu, bombardează Laboratorul cu dezinformare și propagandă.
”În septembrie 2018, întreaga lume vorbea despre modul în care Rusia a folosit în Marea Britanie agentul paralizant ”Noviciok”. În același timp, Rusia vorbea despre laboratorul Lugar ca fiind un loc unde SUA ar pregăti o armă biologică împotriva Federației Ruse”, relatează Sopo Ghelava, cercetătoare a Fondului de Dezvoltare Media din Georgia.
Dacă introduceți expresia ”laboratorul Lugar” în caseta de căutare din Google sau YouTube, veți observa că cea mai mare parte a știrilor înspăimântătoare despre acesta a fost produsă anume de mass-media rusă. În vederea depășii acestor mituri, Laboratorul Lugar și-a deschis ușile și a arătat ce se întâmplă în interior.
”Laboratorul a fost vizitat de mai mulți jurnaliști ruși decât georgieni. Și au fost admiși în toate încăperile și clădirile”, menționează Pata Imnadze, directorul adjunct al Centrului Național pentru Controlul Maladiilor din Georgia.“
Dar nici excursiile deschise permanente în laborator nu au făcut ca mass-media de propagandă rusă să-și schimbe narațiunea informațională.
De exemplu, agenția rusă de știri Sputnik a descris cu dispreț și lipsă de încredere ”ziua ușilor deschise” în cadrul laboratorului.
Desigur, nici una dintre declarațiile ”țipătoare” ale presei ruse despre Laboratorul Lugar nu era adevărată și toate au fost dezmințite de către experții din domeniul sănătății. Dar s-a obținut efectul dorit – 20% dintre georgieni sunt siguri că laboratorul contribuie la răspândirea epidemiilor. Iată cum funcționează dezinformarea în era post-adevărului.
Dezinformare = lipsă de încredere, haos, panică
În 2017 Uniunea Europeană a lansat resursa euvsdisinfo.eu pentru combaterea dezinformării din partea Rusiei. Este menținută în trei limbi – engleză, rusă și germană. Situl conține o bază de date a dezinformării, în care sunt adunate circa 8 mii de exemple (începând cu 2015).
Jumătate din mesajele de dezinformare au fost trimise în șase țări – foste membre ale Uniunii Sovietice. Azerbaidjan (31), Armenia (80), Moldova (132), Belarus (252), Georgia (345), Ucraina (3193). Anume pe acestea Rusia de mult timp își dorește să le mențină pe orbita influenței sale.
Multe dintre exemplele de dezinformare, utilizate împotriva acestor țări, vizează escaladarea panicii, destabilizarea situației politice interne, intimidarea sau stimularea tensiunii militare (în cazul Ucrainei). Deseori, mesajele arată pur și simplu absurd, de multe ori, acestea sunt minciuni sfruntate sau informații întortocheate. Dar de la aceasta eficiența lor nu se reduce.
”Ucraina s-a confruntat cu nivelul cel mai înalt de dezinformare în timpul anexării Crimeii de către Rusia și a invaziei Donbasului. Acestea au fost instrumente de propagandă hibride în mass-media și rețelele sociale”, relatează Cristina Zeleniuk, comentator politic al instituției de media online ucrainene ”Astăzi”.
Potrivit expertului media din Armenia Samvel Martirosian, piața dezinformării este foarte mare și angajează specialiști buni care caută în permanență noi instrumente și metode de manipulare a oamenilor.
”În prezent panica poate fi semănată în câteva ore cu ajutorul rețelelor de socializare. Informațiile se răspândesc atât de repede, încât este aproape imposibil ca oamenii să discearnă dezinformarea”, spune Samvel.
În martie 2020 Serviciul european de relații externe a publicat un raport special ”Dezinformarea despre coronavirus” în care, într-o secțiune aparte, este menționată ”dezinformarea pro-Kremlin”.
Doar în februarie-martie, în baza de date EUvsDisinfo au fost înregistrate peste 110 exemple de dezinformare despre coronavirus, distribuite de mass-media pro-rusă. Exemplele respective erau în conformitate cu strategia tradițională a Kremlinului de semănare a neîncrederii și a haosului și de exacerbare a situațiilor de criză și problemelor care provoacă neliniști publice. Mai mult, dezinformarea pentru audiența rusă a descris virusul drept o formă de agresiune străină, susținând că coronavirusul provine din laboratoare secrete americane sau occidentale. Dezinformarea pentru audiența internațională s-a concentrat pe teoriile conspirației despre ”elitele globale” care folosesc în mod intenționat virusul ca armă pentru a-și atinge propriile scopuri.
Un număr mare de știri false și manipulatoare care difuzează teorii șocante sau ale conspirației schimbă treptat percepția informațiilor. La început, oamenii pur și simplu nu percep dezinformarea, apoi pur și simplu nu o cred, dar ulterior, din cauza emiterii frecvente a unor astfel de materiale, oamenii încep deja să se îndoiască. Anume acesta este scopul pe care vor să-l atingă organizațiile și țările care manipulează cu informațiile.
”Dezinformarea este o mare amenințare și îi privește nu doar pe cei cu pregătire slabă sau care nu sunt versați în politică. De fapt, toți nimeresc sub lovitură” rezumă Alexandr Starikevici, redactorul-șef al instituției de presă online din Belarus ”Solidaritate”.
Ambasadorii gândirii critice împotriva falsurilor
Frecvența schimbării agendei de știri în lumea digitală este atât de rapidă, încât oamenii pur și simplu nu reușesc să analizeze mai profund evenimentele. Din această cauză, falsurile și manipulările sunt percepute ca știri reale. Activitatea de decodificare a dezinformării și-o asumă presa, organizațiile care dezvăluie falsurile, voluntarii informaționali.
”Dar această activitate nu trebuie să se limiteze la un grup mic de oameni. Rezultatul ei trebuie să se răspândească în întreaga societate. Noi trebuie să educăm societatea“, consideră Samvel Martirosian.
Ajutorii eficienți în lupta împotriva dezinformării pot fi tinerii. Această opinie este împărtășită de Anina Tepnadze, directorul platformei media online On.ge.
În opinia ei, tinerii știu mai multe despre dezinformare și sunt mai sceptici. Astfel, își pot învăța părinții și vecinii despre consumul corect al informațiilor.
”Dar pentru a-i implica pe tineri în aceasta, trebuie să li se transmită mesajul că aceasta este cu adevărat important, că aceasta nu este ”problema lor”, ci este problema tuturor. Și tinerii chiar pot fi buni ambasadori ai adevărului”, specifică Tepnadze.
Dar pentru a stopa chiar și percepția dezinformării de către oameni, este nevoie de educație despre gândirea critică încă de la grădiniță. Așa consideră Alexandr Starikevici.
De asemenea, în opinia acestuia, este dificil să lucrezi cu oameni care și-au format deja o viziune asupra lumii. ”Mulți oameni vor avea o reacție gen ”ce mă înveți tu aici, eu și singur înțeleg totul”. Dar va exista întotdeauna o parte a audienței care percepe explicațiile și trebuie să lucrezi cu aceștia”, specifică Starikevici.
Însă există metode mai radicale de combatere a dezinformării – nivelul legislativ. Șefa departamentului de știri al canalului de televiziune CBC din Azerbaidjan, Saadat Mammadova, consideră că este necesară adoptarea legislației, documentelor sau a unui statut la nivel internațional pentru a rezolva problema știrilor false.
„Știrile false se transformă în prezent într-o problemă de securitate națională, un instrument care poate destabiliza lumea și a sosit momentul să-l luăm în considerare în contextul securității”, afirmă Mammadova.
Bloggerii împotriva dezinformării
Creșterea popularității rețelelor sociale a dus la apariția concurenților pentru presă care, de asemenea, adună audiențe mari – bloggerii. Și ei pot fi niște ajutori buni în combaterea dezinformării.
”Deseori, oamenii au încredere mai mare în bloggeri decât în surse tradiționale de informații. Având în vedere acest grad de încredere, liderii de opinie sunt capabili să oprească în comun valurile de dezinformare și zvonuri”, consideră Samvel Martirosian.
Un vlogger popular în Moldova, Dorin Galben, consideră că rețelele sociale s-au transformat într-un ”cuib” de falsuri care trebuie deconspirat.
”Rolul nostru (al bloggerilor – red.) constă în acoperirea unui număr cât mai mare de oameni cărora să le relatăm despre știrile false și influența pe care acestea o pot avea asupra viitorului țării și a cetățenilor”, adăugă el.
Despre responsabilitatea liderilor de opinie relatează și bloggerul din Azerbaidjan Seimur Kazimov. El consideră că bloggerii trebuie să analizeze falsurile și dezinformarea, și să publice dezmințiri.
”Bloggerii trebuie să demonstreze public exemple de publicații false ale prietenilor/ cunoscuților și ale celor citite de liderul de opinie respectiv. Exemplele concrete funcționează întotdeauna mai bine decât cele teoretice”, consideră bloggerul și activistul civic din Belarus, Anton Motolko. Și imediat specifică: ”Primul și cel mai important lucru este să nu devii chiar tu sursă de distribuire a falsurilor. Există o regulă de aur: dacă pare să fie un fals, nu publica”.
Prezentatoarea TV și bloggerița din Georgia, Zura Balancivadze, ne sfătuiește să privim cu atenție titlurile știrilor, ceea ce ne ajută să le determinăm falsul. ”Știrile false deseori au titluri bulevardiere sau ele conțin o exagerare puternică. Analizați și situl pe care vedeți informații îndoielnice și ce tip de conținut publică în principal resursa respectivă”, adaugă bloggerița.
”Minciunile sfruntate sunt ușor de observat, mai dificil este cu minciunile ușoare sau manipularea cu faptele. Consultați-vă cu experți în diverse tematici. Învățați-vă să distingeți faptele de opiniile subiective. Nu luați totul pe cuvânt. Întotdeauna puneți la îndoială, gândiți-vă și puneți întrebări”, rezumă prezentatorul TV și bloggerul din Ucraina Roman Vintoniv.
Am solicitat jurnaliștii și bloggerii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Belarus, Moldova și Ucraina să le dea niște sfaturi oamenilor pentru a nu deveni victime ale dezinformării. Dintre toate răspunsurile, am reușit să întocmim o listă de reguli care ne vor ajuta să nu cădem pradă informațiilor manipulative.
- Întotdeauna căutați mai multe surse de informații. Aceasta poate fi și mass-media, și jurnaliștii din rețelele sociale, și experții. Dar neapărat trebuie să fie mai multe surse.
- Nu trebuie să vă bazați pe informațiile de pe siturile puțin cunoscute. Căutați aceleași informații pe siturile de încredere, serioase și profesionale.
- Pe rețelele de socializare probabilitatea de a întâlni falsuri este mai mare. Deseori, informațiile sunt aruncate fie din conturi goale, proaspăt create pe rețelele de socializare, fie din conturi care mimează mass-media cunoscute, dar sunt falsuri.
- Dacă nu sunteți siguri de informație – nu o distribuiți, pentru a nu deveni, involuntar, parte a fluxului dezinformării.
- Aveți încredere în sine și apelați la bunul simț. Persoana care gândește este greu de manipulat.
Autor: Victor Chișceac
