Moldova e lider pe calea acțiunilor climatice, ca parte a inițiativei emblematice #EU4Climate

Moldova îndrăznește să fie lider pe calea acțiunilor climatice. Fiind afectată puternic de încălzirea globală, ambiția sa este de a transforma această provocare într-o oportunitate de dezvoltare. Republica Moldova a devenit recent a patra țară din lume care a prezentat cea de-a doua contribuție națională determinată (CND2), elaborată cu sprijinul UE și al PNUD. Ambele organizații multilaterale s-au angajat să ajute țările lumii să îndeplinească angajamentele acordului de la Paris – prin Pactul Ecologic European de 100 de miliarde de euro și Promisiunea climatică a PNUD, printre alte inițiative. După carantina cauzată de pandemia COVID-19, avem undă verde pentru a relansa economiile, de această dată însă cu emisii reduse.

Acordul de la Paris, semnat în 2015, este principalul acord internațional în domeniul climei, prin care țările lumii s-au angajat să mențină încălzirea globală către sfârșitul acestui secol sub 2°C față de perioada preindustrială, depunând eforturi pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5°C. Instrumentele prin care țările își stabilesc contribuția la realizarea acestui obiectiv sunt Contribuțiile Naționale Determinate sau CND. La momentul aderării la Acordul de la Paris, țările semnatare au depus primele CND, care urmează a fi actualizate o dată la fiecare cinci ani până în anul 2030, iar 2020 este anul în care urmează a fi prezentate noile Contribuții Naționale Determinate.

Republica Moldova a fost printre primele țări care a depus cea de a doua Contribuție Națională Determinată, cu ambiție sporită, la secretariatul Convenției cadru ONU privind Schimbările Climatice (CONUSC), fiind surclasată doar de Insulele Marshall, Suriname și Norvegia. Documentul a fost elaborat cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD.

Dacă în prima CND Moldova s-a angajat să reducă emisiile necondiționat cu până la 67% față de anul 1990, acum ambiția a crescut până la 70% necondiționat sau 88%, dacă țara va avea acces la tehnologii și resurse financiare la costuri reduse. Disponibilitatea finanțării este esențială, deoarece nevoia de investiții în măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice este estimată la cca 5 miliarde de dolari până în 2030 sau câte 500 de milioane pe an. Deși suma pare imensă pentru o economie a cărei PIB este de doar 12 miliarde de dolari, costurile inacțiunii vor fi și mai mari.

CND actualizată estimează pierderile cauzate de încălzirea globală și fenomenele meteo extreme asociate la cca 1,3 miliarde de dolari anual către 2050, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Potrivit unei estimări a Băncii Mondiale, Moldova este cea mai vulnerabilă țară din Europa la schimbările climatice.

Eforturile sectoriale urmează a fi suplinite prin priorități transversale, iar acestea sunt enumerate în CND2:

• Realizarea politicilor, sporirea cunoștințelor și dezvoltarea capacităților;
• Informație îmbunătățită despre climă;
• Gestionarea integrată a riscurilor de dezastre;
• Adaptarea la schimbarea climei la nivel de comunitate;
• Adoptarea și transferul de tehnologii;
• Finanțarea adaptării la schimbările climatice;
• Implicarea sectorului privat în constituirea rezilienței la schimbările climatice;
• Aspecte de gen.

După Moldova, alte trei țări și-au depus CND actualizate, împreună având o pondere de 2,9% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră. 106 țări, care reprezintă 15% din emisiile globale, au anunțat că își vor spori ambiția în următoarele CND, iar 33 că vor revizui prima ediție, inclusiv Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați: https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/blog/2020/moldova-leads-the-way-in-climate-action–as-part-of-flagship–eu.html