Dorina Baltag: „Diaspora transferă cunoștințe valoroase și stimulează inovația în Moldova”

Experți calificați din diasporă se implică în modernizarea sistemului educațional din Republica Moldova. Dorina Baltag este unul dintre specialiștii care a lucrat la dezvoltarea conceptului de transfer de cunoștințe și competențe din străinătate în Moldova prin metode inovative de învățare continuă și colaborare. Dorina este doctor în științe politice, expert în diplomație, cercetătoare cu o experiență de peste 12 ani în Țările de Jos și Marea Britanie.

Pe lângă activitatea academică, alături de câțiva colegi, experta a inițiat grupul „Noroc Olanda”, transformat ulterior într-o fundație ce sprijină cetățenii moldoveni cu înaltă calificare stabiliți acolo. Dorina povestește în detalii despre oportunitățile transferului de cunoștințe, ambițiile și rezultatele proiectului-pilot „European Union Global Diaspora Facility” (EUDiF), implementat de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD). Descoperă ce a motivat-o să se dedice acestei inițiative și cum reușește să asigure schimbarea în comunitatea moldovenească din străinătate și în cea de acasă în interviul de mai jos

De ce ai hotărât să te implici în inițiativa EUDiF de a asigura transferul de cunoștințe a membrilor din diasporă în Republica Moldova?

Colaborările pe care le-am dezvoltat de-a lungul anilor cu diverse organizații și comunități, atât din diasporă, cât și cu cei din Moldova, m-au ajutat să dezvolt o rețea valoroasă de contacte, cu actori relevanți din mediul academic, non-profit și instituțional din Republica Moldova.

Un exemplu relevant a fost participarea mea la Zilele Diasporei, unde am avut ocazia să contribui, alături de alți colegi de-ai mei din diasporă, la organizarea unui atelier dedicat educației și culturii. Această experiență m-a determinat să propun Biroului Relații cu Diaspora crearea unui instrument de politică publică pentru mobilizarea capitalului intelectual al diasporei, un document bazat pe date, pe necesități și potențiale soluții. Propunerea mea a fost selectată, ceea ce a facilitat dezvoltarea unei foi de parcurs pentru a realiza acest obiectiv.

Desigur, detaliile tehnice și etapele procesului pot fi explicate pe larg, dar pentru mine, esența constă în impactul pe care îl vom avea. Republica Moldova este într-un proces de continuă dezvoltare, spre deosebire de Regatul Țărilor de Jos sau Marea Britanie, unde inovația și necesitatea de schimbare sunt acceptate cu o deschidere mai mare. Iar domeniile precum cel al educației și sănătății necesită investiții urgente și sustenabile.

De ce este importantă implicarea diasporei în îmbunătățirea sistemului educațional de acasă? Care este disponibilitatea experților din diasporă de a se implica în transferul de cunoștințe?

Diaspora Coworking Hub din învățământul superior nu a fost un eveniment izolat. De-a lungul anilor, persoane pasionate din diasporă au fost implicate activ în diverse inițiative, care lucrau individual sau în grupuri mici. Mi-am dat seama că există potențial de a ne uni eforturile și de a valorifica cunoștințele colective pentru a obține un impact sporit. Astfel, am ajuns la ideea de a formaliza colaborarea noastră și de a crea o platformă structurată, care să ne permită să împărtășim cele mai bune practici și să urmărim obiective comune.

De aici a și pornit inițiativa de a avea o foaie de parcurs, ne ajută să avem o structură, o viziune comună, din care rezultă un plan de acțiuni bazat pe trei direcții: predare, cercetare și consolidare a capacităților. Este nevoie să modernizăm predarea, să avansăm cercetarea și să investim în internaționalizarea învățământului superior, ceea ce înseamnă îmbunătățirea capacităților universităților astfel încât acestea să fie moderne și să corespundă cerințelor pieții naționale și internaționale.

Cum ai evalua interesul și disponibilitatea membrilor diasporei de a se implica în proiectele de dezvoltare economică și socială din Moldova, în special în contextul descoperirilor făcute în cadrul acestui proiect-pilot?

Doi ani de muncă meticuloasă au stat la baza foii de parcurs. Am făcut cercetări ample, analize de date și ne-am implicat în activități pe teren, inclusiv interviuri, grupuri de discuție și un sondaj. Am creat inclusiv un profil al diasporei cu calificare înaltă  din învățământul superior. Acest proces riguros ne-a permis să identificăm factorii cheie pentru o implementare de succes, dar și potențialele obstacole. 

Nu reinvetăm bicicleta, dar coagulăm eforturile depuse anterior și utilizăm evidențe. Foaia de parcurs e un cadru structurat care ne ghidează colaborarea, oferă un model de guvernanță diferit de ce a existat până acum, unul inspirat din practici internaționale. Am pus bazele unui board cu membri ai mediului academic și persoane aferente domeniului. Includerea în această ecuație a Biroului Relații cu Diaspora și a Universității „Ion Creangă” ne oferă expertiză și legitimitate suplimentare. Instrumentele de monitorizare, evaluare și învățare ne ajută și ele în acest sens. Dacă în cazul celor doi piloni, predarea și cercetarea, avem nevoie de expertiză academică, cel de-al treilea, dezvoltarea capacității, necesită, inter alia, persoane cu abilități de management, scriere de proiecte, networking și advocacy.

Deja implementăm foaia de parcurs. În februarie am lansat-o, iar în martie am avut primul eveniment la o scară mai mare. Condus de profesoara Victoria Reinhart, acesta a reunit peste 70 de academicieni din Moldova pentru o sesiune de matchmaking, conectând nevoile cu expertiza disponibilă. Colaborăm și cu Banca Mondială, care sprijină financiar cel puțin cinci universități din țară. Eu, de exemplu, am petrecut recent două luni în țară oferind traininguri în predare bazată pe cercetare (Research Based Learning). Am lucrat cu cadre didactice de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Aceste exemple demonstrează deja impactul tangibil al implementării foii de parcurs și modul în care expertiza din diasporă este valorificată pentru a îmbunătăți învățământul superior din Moldova.

Care sunt următoarele etape ale proiectului și cum vă așteptați să evolueze platforma Diaspora Coworking Hub în viitorul apropiat?

Discutăm despre oportunitățile pentru modernizarea predării, inclusiv crearea de cursuri bazate pe nevoi specifice. Un accent important este pus pe cursuri în limba engleză pentru a atrage studenții din țară și a reduce nevoia de a studia în străinătate. Utilizarea expertizei profesioniștilor din diaspora, care au experiență internațională, poate face aceste cursuri mai atractive pentru studenți. Exact așa operează marile universități din Țările de Jos, din Marea Britanie.

Pe segmentul dezvoltării capacităților, a fost identificată o listă de nevoi diverse. Există o cerere de servicii de screening legate de integrarea europeană. Au parvenit mai multe solicitări cu privire la nevoia de a suplini lista evaluatorilor din domeniu. Noi, cei din diasporă, am putea deveni evaluatori certificați conform standardelor agențiilor din Moldova.

În contextul inițiativei EUDiF, câte persoane ați reușit să reuniți în această comunitate de experți dispuși să se implice în transferul de cunoștințe?

Campania noastră de mobilizare a diasporei calificate a identificat peste 100 de persoane, dintre care 86 sunt interesate să participe la programe de schimb de experiență. Majoritatea preferă programe cu o durată de la două săptămâni până la două luni și un format virtual sau hibrid. Am organizat sesiuni de instruire pentru a pregăti membri ai diasporei ca evaluatori pentru viitoarele programe. Un grup stabil de 20-30 de persoane manifestă un interes constant, formând un nucleu valoros pentru inițiativa noastră. Vom continua mobilizarea și vom aduce aportul la dezvoltarea de programe ajustate la necesități corelate cu oportunități. 

La modul practic, cum are loc acest transfer de cunoștințe?

Noi sprijinim funcționarii publici și cadrele didactice în definirea nevoilor lor și formularea cererilor clare către experții din diasporă. Experiența noastră academică ne permite să traducem nevoile specifice în roluri, responsabilități și așteptări concrete pentru profesioniștii din diasporă. Membrii bordului, deja conectați cu colegii din țară, primesc solicitări clare prin email sau sunt invitați să se alăture inițiativelor prin cereri specifice de a-și oferi expertiza. Aceștia pot contribui la proiecte semnificative din țară, transferând cunoștințe valoroase și stimulând inovația. Instituțiile din țară își pot îmbunătăți abilitățile și pot învăța din experiența experților din diasporă. În plus, programul consolidează relațiile dintre diasporă și țara de origine, creând un sentiment de apartenență și contribuind la dezvoltarea economică și socială a țării.

Este important să recunoaștem că experții din diaspora care își oferă timpul și expertiza pro bono depun un efort semnificativ. Dedicarea lor este de admirat și merită apreciată. Există anumite aspecte care pot fi luate în considerare pentru a motiva și a stimula experții din diaspora: recunoaștere și apreciere prin diverse modalități, cum ar fi certificate de recunoștință, scrisori de mulțumire sau menționări publice; oportunități de dezvoltare profesională prin posibilitatea de a fi parte a unor proiecte ce le poate oferi o experiență valoroasă și le poate consolida reputația profesională; oportunitatea de a se conecta cu alți profesioniști din domeniul lor și de a-și extinde rețeaua de contacte. 

În ce măsură foaie de parcurs poate fi aplicată și în cazul altor domenii de activitate, pe lângă cel al educației?

Grație programului EUDiF și feedback-ului primit, am depășit obiectivele inițiale ale proiectului. În loc de o simplă foaie de parcurs și un exercițiu de profiling mic, am elaborat un studiu separat aprofundat de profiling. Acest studiu oferă o analiză detaliată a nevoilor și oportunităților specifice colaborării cu diaspora în domeniul educației. Documentul poate fi adaptat cu ușurință la diverse contexte și domenii de activitate. Foaia de parcurs este disponibilă în limba română și engleză pentru a facilita accesul și aplicarea ei de către un public larg. Suntem convinși că instrumentul dezvoltat poate fi utilizat cu succes nu doar pentru proiecte specifice, ci și pentru grupuri de lucru, ministere sau la nivel de țară. Flexibilitatea foii de parcurs permite adaptarea ei la diverse nevoi și obiective. Datorită sprijinului programului EUDiF, am reușit să creăm un instrument structurat, cu o viziune clară, care va contribui semnificativ la mobilizarea diasporei și la consolidarea colaborării dintre diaspora și țara de origine.

Ce te face să simți că munca pe care o depui în acest proiect are cu adevărat un impact pozitiv în Moldova?

Schimbarea nu se produce instantaneu. Impactul îl observ în aspecte mici a colaborărilor stabilite. Acum comunicăm mult mai deschis cu autoritățile de la Chișinău și ne punem reciproc întrebări. Apreciez colaborarea strânsă cu Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) pe parcursul ultimilor doi ani. Am analizat împreună programele existente de mobilizare a diasporei, identificând oportunități de optimizare. Am propus o evaluare a programelor existente, cum ar fi componenta Diaspora Professional Return din programul Diaspora Engagement Hub, luând în considerare eficiența și impactul lor actual. Iar în această vară a fost lansată versiunea reînnoită, care a ținut cont de sugestiile propuse.

În pălăria de cercetătoare, dar și cofondatoare Noroc Olanda,  am sesizat o evoluție graduală a impactului programelor de colaborare cu diaspora. Prin DCH, promovăm colaborarea strânsă dintre universități și piața muncii pentru a reduce decalajul dintre competențele solicitate de angajatori și cele dobândite de studenți. Modelul predării bazate pe cercetare (problem-based learning) implementat în Țările de Jos oferă o soluție eficientă în acest sens, care este tot mai întrebat de colegii din țară. Iar prin Noroc Olanda, dezvoltăm programe de training pentru colegii din diasporă, oferindu-le oportunități de creștere profesională și, prin urmare, o contribuție pentru reformele care au loc în țară. 

Întrucât mie îmi place să cresc, inclusiv, prin ceea ce fac, când mă gândesc la impact, mă ajută faptul că am stabilit obiective clare și indicatori de performanță pentru a măsura rezultatele cu rigurozitate. Mai mult, atunci când avem o direcție comună spre care mergem, păi schimbarea va parveni și impactul se va simți. Viziunea mea pentru învățământul superior, una ambițioasă, este ca experții din țară să devină „crème de la crème” în domeniul lor. Asta înseamnă să ajungem în punctul în care universitățile din Moldova să atragă studenți străini dornici să învețe de la cei mai buni. Prin colaborare continuă și implementarea activităților prin parteneriate multilaterale, sunt convinsă că putem transforma această viziune în realitate.