Mass-media sustenabilă: cheia spre independență

Auzim multe despre independență, dar mai puțin despre ceea ce înseamnă cu adevărat independența. Ne gândim la opinia independentă, la jurnaliștii care investighează, care se confruntă adesea cu cele mai directe amenințări, însă cu mult mai puțin la managerii instituțiilor media din oficiile din spatele lor, care asigură difuzarea și publicarea istoriilor lor, achitarea salariilor și a furnizorilor.

Este o problemă despre care Uniunea Europeană este foarte conștientă. “Amenințările la adresa jurnalismului liber sunt complexe,” a declarat Comisarul European pentru Vecinătate, Johannes Hahn, la o conferință mass-media a Parteneriatului Estic în septembrie trecut: “Interesele  particulare și concentrarea proprietății asupra mass-mediei adesea fac dificilă supraviețuirea presei independente,” a adăugat el, subliniind importanța vitală a “căutării modalităților de realizare a durabilității economice a mass-mediei”.

“Există mult sprijin pentru conținut, pentru jurnalism, însă mass-media locală are nevoie de mai mult ajutor pentru a deveni sustenabilă,” confirmă Veselin Vačkov, directorul celui mai vechi și mai prestigios ziar cotidian ceh Lidové noviny, care a lucrat cu proiectul OPEN Media Hub finanțat de UE, conducând o serie de ateliere de lucru și master class-uri privind managementul mass-mediei în țările Parteneriatului Estic, axate pe abilități sporite de management organizațional și financiar, și modalități de maximizare a veniturilor din presa tipărită și online.

Vačkov spune că mass-media cu care a lucrat în Armenia, Georgia și Ucraina sunt conștiente de etica mass-mediei, și lucrează foarte mult pentru a asigura echilibrul și a produce lucru de calitate, “chiar și conform standardelor occidentale”.

“Dar dacă ești dependent de sprijinul statului, de sprijinul unui antreprenor local sau oligarh, chiar și de banii UE, vei afla în curând că nu ești complet liber.”

Presiunea financiară poate fi mult mai efectivă decât presiunea politică evidentă în sugrumarea mass-mediei independente, spune Artur Corghencea, directorul Deparamentului Știri la PRO TV Chișinău – o instituie media independentă importantă din Republica Moldova. “Independența financiară este sinonim cu independența editorială – autoritățile din Moldova au înțeles acest lucru și încearcă să facă dificilă supraviețuirea mass-mediei independente,” a spus el.

Anul trecut, autoritățile au introdus noi reguli care obligă canalele de televiziune să producă cel puțin opt ore de conținut local pe zi, șase din ele în perioada de audiență maximă. “Pe lângă faptul că este o sarcină financiar insuportabilă pentru majoritatea posturilor, inclusiv PRO TV Chișinău,” acest lucru însemna că posturile de televiziune nu aveau voie să difuzeze emisiuni străine cu audiență mare în perioada de audiență maximă, cum ar fi fotbalul sau filme Hollywood – “iar aceste programe sunt cele care atrag publicitate și, prin urmare, bani,” a spus Corghencea.

PRO TV a reușit să se îndepărteze de pragul dispariției cu ajutorul Fondului European pentru Democrație (FED), o fundație susținută de Uniunea Europeană, care acordă granturi organizațiilor care promovează democrația și drepturile omului.Finanţarea FED a ajutat PRO TV la producerea a patru emisiuni, dintre care două noi, şi sprijin emisiunii ‘In PROfunzime un talk-show politic săptămânal, ce a devenit unul dintre cele mai populare programe din Moldova, precum și emisiuni de divertisment populare.

“Datorită sprijinului FED, noi am reușit să satisfacem cota de producție locală”, dar și să construim o bază mai durabilă pentru viitor, spune Corghencea. “Deoarce emisiunile sunt populare și au ratinguri ridicate, suntem convinși că vom câștiga publicitate în viitor cu aceste programe, în pofida circumstanțelor dificile.”

Sprijinul FED, de asemenea, a ajutat PRO TV să construiască echipe de producție și capacitate internă pentru programe. “Aceste echipe au acum experiență pentru a continua să producă emisiunile și să inițieze proiecte TV noi în viitor,” a spus Corghencea.

Însă presiunile financiare nu sunt doar politice. De fapt, majoritatea provocărilor cu care se confruntă mass-media în țările Parteneriatului Estic sunt foarte asemănătoare cu cele care au afectat peisajul mediatic în țările Europei Occidentale în ultimii ani, spune Veselin Vačkov.  Printre acestea, el enumeră pierderea circulației în presa scrisă, agravată de criza economică, tranziția de la presa scrisă la cea digitală și dificultățile legate de creșterea veniturilor online, necesitatea de a investi în tehnologii noi, precum și reducerea veniturilor din publicitate.

Formarea sa în domeniul managementului mass-media – care este, de asemenea, disponibilă ca un curs online – abordează toate aceste aspecte și chiar mai mult. “Am avut un feedback foarte pozitiv,” spune Vačkov. “Participanții sunt cu adevărat bucuroși să aibă acest sprijin pentru un viitor mult mai sănătos.”

Operarea unei afaceri mass-media de succes pe o piață mică este o provocare în sine, potrivit Ludmilei Chekina, CEO la TUT.BY, portalul de știri online principal din Belarus, care angajează 50 redactori și este citit de 42.9% din toți utilizatorii de internet din Belarus.

“Un model financiar de succes permite unei instituții mediatice independente să supraviețuiască,” spune ea. “Profitabilitatea mai mare permite, de asemenea, unei instituții mediatice să fie independentă de agențiile de publicitate mari.”

Deși compania a crescut de la start-up în 2000 la un jucător major din media digitală, dependența sa de piața de publicitate din Belarus și creșterea concurenței online, inclusiv din partea jucătorilor străini, a însemnat că TUT.BY trebuia să-și dezvolte structura organizațională și să introducă procese operaționale mai bune pentru a fi cu un pas înainte.

Pentru a face acest lucru, s-a adresat programului Asistență pentru Întreprinderile Mici finanțat de UE, implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a conectat TUT.BY cu o echipă de consultanți internaționali de afaceri. “Proiectul a ajutat compania să-și îmbunătățească semnificativ performanța operațională, a oferit asistență pentru dezvoltarea sectorului video și a bugetării, precum și i-a permis să ia anumite decizii strategice care i-au schimbat structura,” a spus Chekina.

Ca rezultat, câștigurile au crescut cu 20%. “Cu siguranță, capacitatea îmbunătățită de câștig a sporit treptat bugetul editorial și numărul de jurnaliști angajați,” spune ea, adăugând: ”Capacitatea noastră de a câștiga ne ajută să ne păstrăm independența.”

Liudmila Chekina privește cu încredere în viitor, fiind conștientă de necesitatea diversificării pentru creștere: “În țările mici, piața limitată este o problemă cheie pentru mass-media care operează pe baza unui model publicitar. Prin urmare, noi credem că dezvoltarea proiectelor de conținut cu posibilitatea de extindere pe piețe mai mari și cooperare cu companii de servicii de top de pe alte piețe… sunt strategiile cele mai prospective și eficiente.”