Prezentarea publică a studiului privind impactul crizei energetice asupra celor mai vulnerabile gospodării din Moldova

Care sunt cele mai vulnerabile grupuri de populație ce necesită intervenții de urgență pentru a depăși criza energetică și cum le-a afectat nivelul de trai actuala creștere a prețurilor la energie? Ce impact a avut criza energetică asupra creșterii datoriilor personale și care sunt măsurile de atenuare a efectelor negative ale crizei energetice? Răspunsuri la acestea, dar și alte întrebări pot fi găsite într-un studiu privind îndatorarea celor mai vulnerabile gospodării din Moldova, în contextul crizei energetice, realizat de People in Need Moldova în parteneriat cu Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu suportul Uniunii Europene.

Cercetarea cuprinde informații despre impactul crizei energetice estimat pe baza datelor deschise, oportunitatea și riscurile împrumuturilor persoanelor fizice la depășirea șocului energetic din anul 2022, măsurile Guvernului Republicii Moldova pentru diminuarea efectelor negative ale crizei energetice, precum și o sinteză a măsurărilor calitative – interviuri structurale cu persoane din grupurile vulnerabile privind impactul crizei energetice.

Rezultatele și recomandările studiului, elaborat de expertul economic Veaceslav Ioniță, au fost prezentate în cadrul unei mese rotunde organizate la sfârșitul lunii noiembrie, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, organizațiilor neguvernamentale și internaționale care își desfășoară activitatea în Republica Moldova.

Directorul de programe People in Need Moldova, Tomáš Ďuraňa, a spus, în cadrul evenimentului de prezentare a studiului: „Subiectul ce vizează îndatorarea energetică devine tot mai acut în Republica Moldova și solicită costuri financiare enorme nu doar din partea Guvernului, ci și a tuturor actorilor implicați în acest sprijin acordat celor mai vulnerabile persoane din Moldova. Este foarte important pentru noi să analizăm și să înțelegem datele și tendințele în ceea ce privește îndatorarea legată de costurile mari pentru energie și să vedem cum poate fi îmbunătățită situația pe termen lung”.

La rândul său, Veaceslav Ioniță a menționat că măsurile de susținere a populației, anunțate de Guvernul Republicii Moldova și adoptate prin lege de către Parlament, oferă soluții fezabile pentru cea mai mare parte a populației vulnerabile din mediul rural, care se încălzește în sezonul rece cu lemne și cărbune, prevede soluții parțial satisfăcătoare pentru grupurile de populație vulnerabilă din mediul urban care beneficiază de încălzire centralizată, dar are un impact nesemnificativ asupra gospodăriilor din mediul urban și rural, conectate exclusiv la gaze naturale, fără posibilitatea de a accesa alternative energetice.

„Populația din mediul rural în proporție de 90% este dependentă de lemne și cărbune, doar 10% dintre aceștia au acces la sisteme de încălzire cu gaze naturale. Considerând că populația rurală în Republica Moldova reprezintă, conform datelor din 2022, cca 1,5 milioane (populația cu reședință obișnuită, la începutul anului), sau 58% din numărul total al populației, asta înseamnă că marea majoritate a populației din mediul rural se găsește într-o situație de sărăcie energetică extremă”, a spus expertul, cu referire la datele studiului.

Potrivit lui, criza energetică va forța populația să se împrumute, pentru a depăși dificultățile sezonului rece. Această tendință obiectivă are loc pe fundalul unor politici restrictive monetare ale Băncii Naționale, care deja au generat scumpirea creditelor și înăsprirea condițiilor de creditare din partea băncilor. Cetățenii sunt nevoiți să migreze de la bănci spre instituții nebancare și cămătari, care sunt mai scumpi, mai duri, iar condițiile impuse de ei sunt mai complicat de administrat. Potrivit studiului, cel puțin 35.000 de familii s-au pomenit deja într-o capcană financiară, fără perspective de a putea restitui banii împrumutați, iar circa 3% din cetățeni au declarat că au datorii din cel puțin 3 surse.

Veaceslav Ioniță notează în recomandările studiului că politica Guvernului de susținere a populației în contextul crizei energetice trebuie să se bazeze pe două dimensiuni: susținerea grupurilor social vulnerabile, în funcție de veniturile lor, și susținerea diferențiată a unor categorii de populație, în funcție de sursa de energie consumată. Aceste politici trebuie să se materializeze prin plafonarea prețurilor la resursele energetice până la un anumit nivel de consum, cu compensarea diferențelor la furnizorii de lemne – 5 m/steri pentru sezonul de încălzire, și de gaze naturale – 150 m³ lunar per gospodărie, fiind acordat totodată un suport financiar suplimentar anumitor categorii vulnerabile de cetățeni. 

Autorul studiului a concluzionat următorul fapt: conform politicilor propuse de Executiv, lemnele la preț plafonat sunt eliberate nu per gospodărie, ci per persoană, încât cele mai afectate segmente din populația vulnerabilă – bătrânii solitari – vor beneficia de mai puține lemne decât alte categorii vulnerabile cu venituri mai ridicate, precum sunt familiile-cuplu. În opinia expertului, politica de plafonare a prețurilor trebuie să vizeze gospodăria, iar compensațiile financiare – persoanele. Impactul cumulativ al acestor instrumente, consideră autorul, va crea un efect diferențiat asupra populației: toți consumatorii vor beneficia de plafonări de tarife, iar cei mai vulnerabili vor beneficia și de sprijin financiar, pentru a face față chiar și tarifelor deja plafonate.

Studiul privind îndatorarea celor mai vulnerabile gospodării din Moldova, în contextul crizei energetice, a fost realizat în cadrul proiectului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, implementat de organizația People in Need Moldova și finanțat de Uniunea Europeană, fondurile fiind oferite prin intermediul Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI).