Cinci întrebări-cheie care au influențat Conferința digitală a Parteneriatului Estic

Reziliența, răspunsul la crize și redresarea au fost temele principale ale Conferinței digitale a Parteneriatului estic 2022, care a avut loc la 24 octombrie. Evenimentul s-a bazat pe prima Conferință digitală din 2021, concentrându-se asupra priorităților pentru transformarea digitală a regiunii Parteneriatului Estic (PaE). În contextul actualului război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vorbitorii au evidențiat soluții concrete și instrumente la îndemână, transmițând un mesaj clar: acțiuni fără precedent sunt posibile chiar și într-un mediu dificil. Transformarea digitală ar trebui să se afle în centrul eforturilor de redresare, reziliență și reforme în regiunea Parteneriatului estic.

Participanții și prezentatorii au abordat aspecte și oportunități în jurul a cinci întrebări-cheie:

Guvernarea digitală: cum să concepem servicii pe care cetățenii aleg să le folosească?

Cererea de servicii publice digitale în Ucraina a crescut din cauza strămutărilor, a pierderilor de acte și a situațiilor de urgență începând cu luna februarie 2022. Valeriya Ionan, ministra adjunctă pentru Integrare Europeană în cadrul Ministerului pentru Transformare Digitală, a explicat modul în care platforma de guvernare digitală de pionierat „Diia” a ajutat deja 18,5 milioane de utilizatori. De exemplu, ucrainenii fără acte pot folosi aplicația pentru a se identifica, pentru a raporta bunuri pierdute sau deteriorate și pentru a avea acces la știri. Această activitate se bazează pe ani de colaborare a Ucrainei cu UE, dar mai sunt multe de făcut:

„Este foarte important pentru noi să beneficiem de sprijinul UE și să inițiem noi proiecte de asistență tehnică care să ajute Ucraina să își revină.”

Platforma Diia este un exemplu excelent al modului în care conceperea și prestarea serviciilor publice digitalizate ar trebui să pornească de la o mentalitate centrată pe cetățean, potrivit lui Nick Thijs, consilier politic principal în cadrul Inițiativei comune OCDE/UE SIGMA. El a subliniat importanța sprijinirii acestor produse cu un cadru de politici complet pentru a se asigura că guvernarea digitală de înaltă calitate este integrată într-un drept mai general la o bună administrare.

Utilizatorii de toate tipurile trebuie să fie luați în considerare atunci când se îmbunătățește experiența serviciilor guvernamentale digitale, potrivit lui Harmick Azarian, conducătorul transformării digitale a Guvernului din cadrul Ministerului Industriei de înaltă tehnologie din Republica Armenia.

„Nu avem doar cetățeni. Avem oameni care nu au niciun fel de acte, iar asigurarea experienței lor este, de asemenea, foarte importantă”, a explicat el, adăugând că îmbunătățirea serviciilor guvernamentale digitale nu trebuie să fie privită „pur și simplu” ca o concepere, astfel încât utilizatorii să apeleze la astfel de servicii în mod alternativ.

În Republica Moldova unde există în prezent mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât în orice altă țară, legăturile mai puternice cu investitorii privați au dus la crearea cu succes a unui serviciu digital care să ajute la găsirea de adăpost, hrană și asistență medicală.

„A fost o mare plăcere să lucrăm împreună cu sectorul privat, dezvoltând împreună instrumente digitale pentru a ajuta refugiații”, a explicat Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare.

Infrastructura digitală: cum se poate alinia strategia cu oportunitățile de investiții?

În următorii ani, cel puțin 80% dintre cetățenii Parteneriatului estic vor avea acces deplin la internet de mare viteză la prețuri accesibile. Pentru a realiza acest lucru, investițiile în infrastructura digitală sunt esențiale. Himmat Singh Sandhu, specialist în dezvoltare digitală la Banca Mondială, a observat că piața globală a conectivității este în creștere și că marii furnizori de conținut (Amazon, Google, Microsoft, Facebook) utilizează circa 60%, ajungând la 80% din totalul lățimii de bandă internaționale.

Potrivit participanților la conferință, guvernul georgian acordă prioritate serviciilor de internet în bandă largă de mare viteză în zonele rurale și asigură investiții private în telecomunicații. Țara a făcut deja progrese importante în ceea ce privește armonizarea cu cadrul legislativ și de politici al UE, și este implicată foarte activ în inițiativa EU4Digital.

„Sperăm să vedem Georgia ca parte a pieței unice digitale a UE”, a subliniat Guram Guramishvili, ministrul adjunct al telecomunicațiilor și tehnologiilor informaționale din Georgia.

În Ucraina, Valeriya Ionan, ministra adjunctă pentru integrare europeană în cadrul Ministerului pentru Transformare Digitală, a subliniat că refacerea infrastructurii digitale a țării este o prioritate, deoarece în multe zone aceasta a fost grav avariată sau distrusă în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost afectate rețelele optice, turnurile de telefonie mobilă, lungimea cablurilor și echipamentele digitale care sunt esențiale pentru comunicațiile digitale.

Economia digitală: cum să aducem transformarea digitală de la start-up-uri la întreaga economie?

Economia digitală este definită ca fiind modul în care putem utiliza resursele tehnologice pentru a genera bogăție, potrivit lui Jesús Lozano, membru al Consiliului European pentru Inovare și expert principal în economie digitală al EU4Digital.

„Când vorbim despre economia digitală, ne referim foarte repede la necesitatea de a dezvolta start-up-uri. Dar trebuie, de asemenea, să abilităm clusterele de întreprinderi, trebuie să realizăm transformarea digitală a întreprinderilor constituite”, a comentat el, subliniind că este nevoie de un obiectiv mai larg decât dezvoltarea start-up-urilor.

Azerbaidjanul este poziționat geografic între mai multe regiuni „la răscrucea comerțului internațional”, a declarat Bakhtiyar Mammadov, șeful adjunct al administrației din cadrul Ministerului Dezvoltării Digitale și Transporturilor din această țară. Prin urmare, țara consideră că este benefică crearea și consolidarea legăturilor digitale transfrontaliere, căutând soluții pentru facilitarea comerțului electronic, precum și coridoare digitale de transport. Orașele și satele inteligente au fost enumerate ca alte domenii de interes.

Armenia a acordat, de asemenea, prioritate interoperabilității datelor pentru cetățeni și întreprinderi, astfel încât diferite agenții publice să evite repetarea colectării de informații. În plus, țara a testat modul de recunoaștere a semnăturilor electronice ale UE și ale Armeniei pentru a facilita procese mai ușoare în economia digitală.

„Suntem pe această cale și nu cred că mai există cale de întoarcere acum, așa că vom avea nevoie de timp pentru a ajunge acolo”, a declarat Harmick Azarian.

Cu sprijinul EU4Digital, Republica Moldova a lucrat la digitalizarea și simplificarea serviciilor vamale, pentru a facilita controalele la punctele de trecere a frontierei. Iurie Țurcanu a subliniat că țara dorește să devină și mai compatibilă cu UE – în special cu România, care este principalul partener comercial.

Competențele digitale: cum se poate face legătura între progresele Parteneriatului estic și UE ca punct de referință?

Competențele digitale, tehnologia și inovarea sunt cele trei motoare care stau la baza procesului de generare a bogăției cu ajutorul resurselor tehnologice, a declarat Jesús Lozano.

În R. Moldova „am început în mare parte cu tehnologia și am ajuns să avem o mulțime de micro-servicii interconectate – foarte puternice, foarte promițătoare – dar nu am investit atât de mult în capitalul uman”, a reflectat Iurie Țurcanu. Ca urmare, a menționat el, transformarea digitală trebuie să fie reconsiderată ca un proces care să țină cont de dezvoltarea competențelor digitale.

În timp ce UE a stabilit obiective foarte clare pentru statele sale membre, Fabio Nascimbeni de la Fundația Europeană de Formare a remarcat că și în țările Parteneriatului Estic documentele strategice recunosc competențele, capacitățile și aptitudinile digitale ca fiind o prioritate. Cu toate acestea, există o capacitate inegală de măsurare a ceea ce înseamnă să fii abilitat din punct de vedere digital, a susținut el, adăugând că pentru a atinge obiectivul ambițiosde1miliondecetățenicucompetențe superioare în cadrul Parteneriatului estic va fi nevoie de implementarea completă a unui sistem de monitorizare holistică la nivelul întregii regiuni, similar cu DESI al UE, indicele economiei și societății digitale.

Securitatea cibernetică: cum să ne asigurăm că reziliența rămâne coloana vertebrală a transformării digitale?

„Odată cu războiul din Ucraina, a trebuit să regândim complet strategia noastră digitală”, a adăugat Iurie Țurcanu, menționând că reziliența administrației moldovenești a trebuit să fie adăugată ca o nouă prioritate, alături de necesitatea urgentă de a consolida sistemul național de securitate cibernetică.

„Când vine vorba de provocările în materie de securitate cibernetică în țările partenere din est, este foarte important să se articuleze diferențele dintre țări. În același timp, suntem cu toții conștienți de faptul că multe dintre pericole sunt similare”, a remarcat Tanel Tang, șeful de echipă al Grupului de sprijin pentru Ucraina al Comisiei Europene. De exemplu, pericolele hibride globale, în special dezinformarea, au fost citate ca provocări comune.

Securitatea cibernetică este una dintre temele principale ale programului regional comun al UE și al Consiliului Europei „CyberEast”, care oferă instrumente de creștere a rezilienței împotriva atacurilor cibernetice. Aceasta acoperă nu doar pregătirea tehnică, ci și alinierea cadrelor juridice și de guvernare la legislația UE.

De asemenea, UE a mobilizat 10 milioane de euro pentru a spori reziliența cibernetică a instituțiilor ucrainene de la începutul agresiunii rusești, cu un răspuns rapid prin intermediul proiectului „Sprijinul UE pentru consolidarea securității cibernetice în Ucraina”, care include software, hardware, sistemele de infrastructură critică și evacuarea. În plus, o sumă suplimentară de 15 milioane de euro a fost alocată pentru transformarea digitală rezilientă.

„În spațiul cibernetic, frontierele sunt foarte vagi sau, uneori, nu există deloc”, a declarat Tanel Tang, adăugând că există experiență în abordarea pericolelor cibernetice de ambele părți ale hotarelor dintre PaE și UE. De aceea, este important să continuăm să reunim experții în transformarea digitală rezilientă din diferite țări.