Zinaida, refugiată din Ucraina: „De când învăț româna, mă simt parte a comunității”
„Cum e Moldova și cum sunt oamenii ei”? Această întrebare încheie o lecție de limbă română organizată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți pentru un grup de femei refugiate din Ucraina. Mai multe mâini se ridică înainte ca profesoara să termine de formulat întrebarea – „Moldova e țara care ne-a primit”, „Moldova e frumoasă, iar oamenii de aici sunt buni”, „În Moldova sunt ca acasă”. Lecţia care tocmai s-a finalizat a fost interactivă și interesantă. Pe parcursul celor 45 de minute, femeile au vorbit despre Moldova, despre cultura și tradițiile sale, utilizând toată informația pe care au învățat-o începând cu luna martie, când au început lecțiile de română. Cursurile au fost organizate de Uniunea Europeană (UE) și PNUD în cadrul inițiativei „Primarii pentru creștere economică” și s-au desfășurat cu prezență fizică și online, în Bălți și Comrat.
„Am aflat multe aspecte care țin de cultura și identitatea moldovenilor”
Zinaida Nerubașcenco (70 de ani) locuiește în municipiul Bălți de mai bine de un an, după ce s-a refugiat din regiunea Donbas, Ucraina. A plecat de acasă doar cu strictul necesar adunat într-o valiză mică. „În Donbas războiul merge din 2014, așa că noi trăim cu această tragedie de mulți ani. După data de 24 februarie 2022 s-au intensificat împușcăturile, exploziile, zburau avioanele. Era strașnic. De aceea am decis să plec. În ziua aceea, în Kramatorsk (oraș în regiunea Donbas) au fost bombardamente, au murit oameni. Era panică, oamenii plecau neștiind unde vor ajunge. Până atunci văzusem astfel de scene doar la televizor și în filme”, spune femeia.
Își amintește cu căldură cum a fost primită în Moldova: „Peste tot am fost întâmpinați cu bine, încă de la vamă ni s-a oferit apă, mâncare, ceai. Am văzut multă empatie. Exact așa am fost primiți la Bălți, am beneficiat de mai multe ajutoare, inclusiv de la organizații internaționale. Atitudinea moldovenilor este foarte bună, binevoitoare”.
Nu a ezitat nicio clipă când a aflat despre cursurile de limbă română și a fost printre primele persoane care s-au înscris. A început a citi chiar de la primele lecții, iar acum deja înțelege, în linii mari, despre ce vorbesc oamenii în stradă.
„Programul a fost foarte interesant pentru mine – am aflat și multe aspecte care țin de cultura și identitatea moldovenilor, despre hainele tradiționale, elementele din istoria neamului, despre Casa mare, despre sărbători precum Paștele. Totodată, lecțiile m-au scăpat de frică, de anxietate. Atunci când omul e ocupat, învață ceva, nu mai are timp de gânduri negre”, povestește Zinaida.
Lecțiile de română au ajutat-o să se integreze și în alte grupuri de interese – de exemplu, la un cerc de sport și unul de desen.
La începutul lunii iunie, Zinaida și alte beneficiare au finalizat cursul de limbă română. Fiecare a plecat acasă cu o diplomă de absolvire, cu un bagaj de cunoștințe elementare de limbă română, dar și cu ferma decizie de a continua să învețe limba țării care le-a adăpostit.
„Eu consider că pentru învățătură nu există impedimente legate de vârstă. E minunat să mergi pe stradă și să înțelegi ce spun oamenii. Mie îmi place foarte mult să mă simt parte a comunității, sentiment pe care l-am căpătat de când învăț româna. Vreau să învăț a scrie și a vorbi fără greșeli, vreau să citesc mai mult”, ne spune Zinaida.
„Mă simt mai liberă și mai încrezută acum”
O altă audientă a cursului de limbă română, Sofia Prisăcari, este originară din orașul ucrainean Ivano-Frankovsk. Tânăra are 23 de ani și locuiește la Bălți deja de doi ani, după ce s-a căsătorit cu un cetățean moldovean. În Ucraina i-au rămas părinții, sora și fratele.
„Sunt mulți ucraineni aici, în Bălți, merg prin oraș și aud limba maternă tare des. Pe de o parte, e plăcut, iar pe de altă parte, îți dai seama că oamenii au fost nevoiți să vină încoace din cauza războiului, iar asta e foarte trist. Când a început războiul, în casa socrilor mei, în Bălți, și-au găsit refugiu mai mulți oameni din Ucraina. Majoritatea stăteau câte două săptămâni, plecau, iar pe urmă veneau alții. Mulți nu aveau decât foarte puțini bani, nu aveau nici haine, nici încălțăminte. Ne străduiam să îi ajutăm cu ce puteam”, afirmă tânăra.
A decis să învețe limba română pentru că își vede viitorul aici, în Republica Moldova, alături de soț și fetița lor de un an.
„Trebuie să cunoști limba țării în care trăiești. Fiica mea va merge la grădiniță și ulterior la o școală cu predare în limba română. Eu vorbesc cu ea în ucraineană, soțul – în rusă, îi citim cărți în limba română. Ea va cunoaște mai multe limbi și asta este minunat. Va cunoaște limba maternă a mamei, a tatei și limba țării în care trăiește”, spune Sofia.
A făcut mai multe tentative să învețe limba română, chiar din primele zile de aflare în țara noastră, iar cursurile oferite de PNUD și UE au ajutat-o să sistematizeze ce știa deja și să învețe multe lucruri noi.
„Mă simt mai liberă și mai încrezută acum. Fără aceste cursuri nu aș fi reușit să înțeleg ceva sau să învăț ceva atât de aprofundat. Mă rușinez când cineva mi se adresează în limba română, dar eu nu înțeleg”. Tânăra, care este politologă de specialitate, speră că va reuși să învețe limba română la un nivel care să îi permită să se angajeze după încheierea concediul de maternitate.
„Au obținut cunoștințe de care au nevoie zi de zi”
Violina Dănilă, profesoară de limbă română, asistentă universitară la catedra de limbă română și filologie romanică, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, susține că majoritatea audientelor cursului au reușit să învețe româna la nivel elementar.
„Mă bucur că am reușit să învățăm expresii ce țin de familie, casă, profesie, vizitele la piață, la jurist, la teatru, în parc. Mă bucur că refugiații, dar și ceilalți beneficiari ai acestui program, au reușit să asimileze aceste cunoștințe și le pot aplica în viața de zi cu zi, în comunicarea cu semenii lor. Inițial a fost și pentru mine dificil pentru că nu sunt studenți obișnuiți, sunt adulți, persoane care au fugit de război, și au nevoie de altfel de comunicare, dar cred că întreaga experiență a fost neobișnuită”, spune profesoara.
Programul de instruire a durat trei luni, iar lecțiile au avut loc de trei ori pe săptămână. Cursurile au fost adaptate la necesitățile și cunoștințele participanților, predarea fiind una interactivă, cu utilizarea suporturilor audio și video. Până la 20% din locurile din grupele de studiu au fost repartizate pentru cetățeni ai Republicii Moldova, angajați în instituții publice.
Până la finele anului, de cursuri de limbă română oferite de Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat din Comrat vor beneficia în jur de 80 de refugiați din Ucraina.
Cursurile de limbă română pentru refugiați se înscriu într-un program mai amplu de susținere a localităților din Republica Moldova care găzduiesc cetățeni ucraineni. În cadrul inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică”, pe parcursul anului curent, cinci localități din Republica Moldova care găzduiesc refugiați din Ucraina vor beneficia de sprijinul UE pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice.
De granturi în valoare totală de 355.000 de euro vor beneficia cinci localități: Cărpineni, Volintiri, Copceac, Cimișlia și Drochia. Acestea vor utiliza mijloacele alocate de UE pentru îmbunătățirea infrastructurii locale și integrarea socio-economică a refugiaților din Ucraina stabiliți în aceste localități.
Acest material a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică”, finanțată de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
